Michael Thonet este unul dintre creatorii de mobilier care au reusit sa imbine inovatia si principiul forma urmeaza functia, mai ales daca tinem cont ca in acel timp in Austria in industria mobilierului era dificil sa gasesti acei clienti care sa fie dispusi sa incerce ceva nou, traditionalismul fiind mai mult decat gust, chiar o obligatie.
Piesele de mobilier in voga erau greoaie, foarte bogat ornamentate, mai ales in privinta scaunelor. Si cele mai ieftine aveau aceleasi forme, mai putin decoratiunile exagerate. Nu existau insa scaune de serie, mobilierul nu intrase inca in faza productiei de masa. Dar Thonet avea sa schimbe acest lucru.
Michael Thonet s-a nascut pe 2 octombrie 1796 in Bopard-am-Rhein (Prusia) sansa sa fiind ca s-a nascut aproape de inceputul revolutiei industriale. Mai tarziu va infiinta o companie uriasa si va fi unul dintre pionierii productiei de masa. La inceput a fost ucenic intr-un atelier de mobilier din orasul sau, specializat pe construirea de dulapuri. Dupa incheierea uceniciei a inceput sa experimenteze cu diverse tipuri de lemn si tehnici.
In 1842 a fost invitat la Viena chiar de Cancelarul Austriei, unde a primit comanda de a realiza cateva piese de mobilier pentru Palatul Lichtenstein. Lucrarile sale, desi inca experimentale, aveau un spirit inovator care a atras atentia Cancelarului. Acesta i-a propus lui Thonet sa accepte un post pentru realizarea mobilierului Curtii Regale, dar acesta a preferat sa ramana independent. Chiar daca multi l-au blamat in epoca, Thonet isi dorea sa cucereasca un public mult mai larg.
In scurt timp si-a infiintat si prima fabrica de mobila, Gebruder Thonet, impreuna cu cei cinci fii si ucenici, in 1853. Pana in 1856 isi pusese la punct tehnicile de productie si era gata pentru productia de masa, deschizandu-si propria fabrica la Viena. Succesul a venit in scurt timp, asa ca Thonet a deschis o a doua fabrica, de aceasta data in Koritschan (astazi in Republica Ceha). Aceasta fabrica se gasea in apropierea unei paduri de fag, iar mana de lucru in zona era foarte ieftina.
Cu toate acestea Thonet nu a fost multumit pana cand nu a reusit sa reduca la maxim costurile de productie, inovand enorm tehnicile vremii. Folosirea lemnului de fag pentru mobilier a dus la reducerea importului de lemn scump. Cu toate ca Michael Thonet a murit in 1871, modelele si procesul de productie puse la punct de el au continuat sa fie folosite de catre fiii sai. Pana in 1913 la Gebruder Thonet erau angajati 6400 de muncitori, care produceau 1,8 milioane de piese in fiecare an. Unul dintre modele, scaunul bistro nr 14, s-a vandut in 40 milioane exemplare intre 1859 - 1939.
 | bistro chair no 14 |
Procesul de productie stabilit de Thonet a influentat si modelele alese. Alti designeri ai epocii foloseau bucati drepte din lemn, cu numeroase imbinari, incercand sa le ascunda cu gravuri si ornamente complicate. Tonet a preferat sa schimbe radical totul si sa indoaie direct lemnul. Numai ca pe atunci lemnul era indoit doar pentru construirea vapoarelor si nu existau solutii tehnice adaptate unei productii de masa. Se folosea alternanta de caldura si apa in timp ce bucata era fixata intr-o menghina speciala. Thonet s-a gandit sa inceapa sa foloseasca placi subtiri din lemn, mai flexibile decat bucatile solide, pe care le lipea intre ele. A dobandit astfel o deosebita flexibilitate in realizarea modelelor, chiar daca se muncea enorm.
Mai mult, Thonet era limitat si de posibilitatea de a indoi placile intr-o singura directie. A continuat sa experimenteze prin decuparea pieselor deja asamblate, pentru a le da noi forme si directii. A continuat sa experimenteze diverse tehnici toata viata, atat din curiozitate, cat si pentru a reduce cat mai mult costurile.
Pe masura ce lucrarile sale au inceput sa fie exportate si pe piata americana s-a dovedit ca lipiciul folosit pentru unirea placutelor nu rezista la caldura si mai ales la umiditatea tropicala. Dupa un timp Thonet a gasit o solutie, fixand o fasie de metal pe o parte a piesei de lemn, comprimand si unind cele doua bucati intr-o piesa mult mai rezistenta. Dintr-o singura idee Thonet a simplificat procesul de productie, a deschis o noua piata si a castigat timp si bani. Folosind metal si lemn a putut sa elimine multe dintre suruburile folosite pana atunci, iar piesele au devenit mai rezistente. Mai mult, creatiile lui Thonet formau un adevarat puzzle al mobilierului, putand fi schimbate intre ele dupa preferinte.
Thonet a avut un impact urias asupra industriei de mobilier, a avangardei artistice si in special asupra tehnicilor de productie si modelelor. A introdus productia de masa pentru mobilier, chiar daca nu a fost singurul, fiind urmat de o multime de imitatori. Dar nici unul nu a reusit sa fie la fel de popular sau sa ii conteste inventivitatea.
A influentat foarte mult si lumea artistica, de la aspectul Art Nouveau al balansoarelor sale la simplitatea postmoderna a scaunului bistro nr 14, fiind un avangardist. In ciuda asemanarii cu aceste curente artistice, Thonet a permis ca piata sa ii influenteze modelele, pentru a raspunde cat mai bine cererii. Auguste Renoir a schitat in 1883 un balansoar Thonet, impresionat de liniile acestuia. Toulouse-Lautrec a folosit mobilierul creat de Thonet in fundalul unora dintre cele mai bune lucrari ale sale. Pablo Picasso avea un scaun Thonet in atelierul sau, iar arhitectul modernist elvetian Le Corbusier a folosit foarte des mobilier Thonet in proiectele primelor sale cladiri, considerand ca acesta reprezinta esenta conceptelor moderne de economie, durabilitate si simplitate.
Si mai tarziu modelele lansate de Thonet au continuat sa fie considerate opere de arta, dar au fost acceptate si cautate si de marele public. Procesul pus la punct de Thonet ramane si astazi un exemplu de productie moderna. Chiar daca tehnicile nu mai sunt folosite astazi, onestitatea si inventivitatea creatorului au ramas legendare, la fel ca si eforturile de a folosi cat mai bine materialele existente pentru a nu irosi nimic.
In concluzie Thonet a fost un pionier al imbinarii intre productia de masa a mobilierului si designul inovator. Impactul pe care l-a avut in domeniul mobilierului si nu numai demonstreaza ca ideile sale au fost excelente, iar modelele de calitate. Creatiile sale se gasesc astazi in muzee si colectii valoroase, iar o parte dintre modelele create de el sunt inca in productie. Foarte putini dintre rivalii sai s-au bucurat de un succes atat de longeviv. Iar compania infiintata de el, in 1859 oferea 25 de modele, in 1873, 80 de modele, in 1884 - 110, pentru ca intre 1911 - 1915 sa aiba 1400 de modele.
