Henri Matisse isi pregatea lucrarile cu o grija aproape maniacala, ajungand sa colectioneze in atelierul sau numeroase tesaturi, rochii, diverse articole vestimentare pentru ca personajele ce ii populau compozitiile sa fie reprezentate cat mai realist. Sursele de inspiratie erau diverse, la fel ca si locurile de unde Matisse cumpara tesaturile. In timp, pictorul avea sa adune un numar impresionant de astfel de surse de inspiratie, adunate intr-un cufar imens.
Nici costumele populare romanesti nu l-au lasat indiferent pe pictor. In mediile din Montparnasse circula in anii 20 o poveste cat se poate de adevarata. La o petrecere boema a artistilor a fost invitat si sculptorul Constantin Brancusi, care nu s-a sfiit sa vina in vestimente populare romanesti, foarte mandru de ele. Matisse avea sa fie incantat de culorile si tesaturile romanesti, ciudat de expresive.
Dar Matisse vizita adresea magazinele care organizau reduceri, asa cum avea sa faca in 1938, cand a cumparat o rochie despre care credea ca ar fi creatia Elsei Schiaparelli. Rochia avea sa fie folosita in numeroase compozitii ale artistului si exista si astazi in colectia familiei. In afara tesaturilor si modelelor frantuzesti, Matisse cumpara orice : matasuri fine, costume populare din diferite regiuni, de la Romania la Africa de Nord, reusind astfel sa alcatuiasca o colectie care il inspira si pe care o lua foarte in serios.
Pasiunea lui Matisse pentru vestimentatie si mai ales pentru vestimentele populare isi are originile in copilaria artistului. Acesta a crescut in Bohain-en-Vermandois, in nordul Frantei, o localitate pe care o gasea cenusie si lipsita de viata, dar unde a descoperit fascinat costumele populare, in culori si cu modele pastrate inca din Evul Mediu. Stralucirea de atunci nu mai exista din pacate astazi, aceasta arta populara fiind pierduta in timp, dar in copilaria sa Matisse a avut sansa de a vedea cum lucrau artizanii.
Acesta avea sa fie inceputul colectiei lui Matisse, care a adunat in timp atat costume populare din regiunea sa natala, cat si mostre de materiale si modele, iar ulterior, la Paris, a continuat sa caute haine aparte.
Chiar si la Expozitia Internationala din 1900 arta tesatorilor din Bohain era inca apreciata ca modernista, impresionand numerosi pictori si sculptori, dar traindu-si practic ultimele clipe de glorie. Este semnificativ ca epitetele care ii descriau pe tesatorii din Bohain - curajul, indrazneala, pasiunea pentru culoare si inovatie - il definesc perfect si pe Matisse, iar pentru noi este impresionanta atractia lui Matisse pentru ia romaneasca.
