O ciudata prietenie i-a legat pe Henri Matisse si pe fostul sau model, sora Jacques-Marie, de-a lungul mai multor ani. O astfel de legatura intre un pictor care avea sa marcheze istoria artei si o fosta calugarita nu este tocmai obisnuita. In 1941 Monique Bourgeois, care pe atunci se pregatea sa devina sora medicala, a raspuns unui anunt dintr-un ziar, care cauta o infirmiera tanara si draguta. Uneori tocmai aceste intamplari si alegeri banale schimba definitiv destinul unei persoane, iar cand Monique Bourgeois s-a dus la intalnire nu stia inca un mic detaliu : cel care daduse anuntul era pictorul Henri Matisse. Diferenta de varsta dintre cei doi era impresionanta, aproape jumatate de secol, Monique avand abia 21 de ani, in timp ce Matisse se ajunsese la varsta de 70 de ani. Pe atunci tanara era calugarita dominicana, iar ingrijirea unui batran era o datorie pe care o primea bucuroasa. Pentru amandoi a fost o sansa uriasa. Calugarita a avut ocazia de a-l cunoaste personal pe unul dintre marii pictori ai lumii, iar acesta, ajuns la o varsta la care batranetea isi spunea cuvantul, a fost ingrijit si ocrotit cu toata energia tineretii. Matisse isi revenea in acea perioada dupa o complicata operatie de cancer intestinal, iar prezenta tinerei, pe care o gasea nostima, placuta si blanda l-a ajutat foarte mult sa se vindece. Amandoi au avut mult de invatat unul de la altul. Monique picta la randul sau, desi la nivel de amator, dar maestrul a fost atat de incantat incat a invatat-o mai multe tehnici si trucuri, mai ales despre perspectiva cadrelor. Cerandu-i opinia sincera despre operele sale, Matisse a avut surpriza ca infirmiera sa sa-i spuna rusinata ca ii plac foarte mult culorile folosite, dar desenul nu este prea reusit. O parere de o sinceritate naiva, critica fata de unul dintre marii pictori ai vremii, dar care i-a apropiat si mai mult, Matisse obisnuind sa povesteasca tuturor cum au fost criticate lucrarile sale. Dupa ce colaborarea dintre cei doi s-a incheiat Monique Bourgeois a avut surpriza sa fie din nou chemata de maestru. De data aceasta Matisse nu mai avea nevoie de o infirmiera, ci de un model pentru lucrarile sale. Monique a ezitat indelung inainte de a accepta propunerea lui Matisse. Nu se considerase niciodata o femeie frumoasa, dar se pare ca pictorul era atras tocmai de infatisarea ei, considerand-o o femeie puternica, plina de viata. Spre suprinderea multora tocmai Monique Bourgeois in noua sa calitate de model l-a ajutat pe Matisse sa isi continue operele in pofida varstei si oboselii, facandu-l chiar sa exploreze noi dimensiuni artistice. Primul tablou pentru care a pozat, "Monique in rochie cenusie" o infatiseaza serioasa si parca trista, purtand bijuterii delicate si o rochie de seara. Cand Matisse a terminat tabloul, noul sau model l-a examinat cu atentie, deloc multumita. Prima ei reactie : "Nu seamana deloc cu mine si nici nu este prea reusit". Cu toata dezamagirea a mai pozat pentru alte trei lucrari : "Idolul", "Rochie verde si portocale', "Tabac Royal". In 1943 cei doi aveau sa se reintalneasca intr-o Franta ravasita de razboi. Matisse, care refuzase sa paraseasca Franta, se mutase la Vence. Acolo a regasit-o si pe Monique, care era tratata pentru tuberculoza la un ospiciu intretinut de calugaritele dominicane, chiar vizavi de casa inchiriata de maestru. Cei doi si-au reluat prietenia si colaborarea, tanara pozand pentru alte lucrari dupa ce se vindecase. Din 1946 drumurile celor doi s-au despartit din nou, cu toate ca Matisse s-a opus vehement. Monique Bourgeois a raspuns chemarii mai vechi - poate si dintr-un sentiment de recunostiinta pentru atentia cu care o inconjurasera surorile in timpul convalescentei - si a devenit calugarita, purtand numele monahal de Sora Jacques-Marie. Pentru Matisse a fost un adevarat soc, artistul fiind de-a dreptul ingrozit de alegerea vechii sale prietene. In nenumarate scrisori a incercat sa o convinga pe aceasta sa renunte, sa revina in viata sa asa cum era inainte. Corespondenta din acea perioada este plina de rugaminti, amenintari voalate si chiar discursuri sofistice, in care maestrul o asigura ca picturile sale nu sunt decat un omagiu adus divinitatii. Nu era deci nevoie de viata monahala pentru a-ti demonstra iubirea pentru Dumnezeu. Era cu siguranta o mare doza de egoism in reactia lui Matisse, poate si acel egoism caracteristic persoanelor in varsta. Desi conform traditiei o proaspata calugarita era trimisa la o manastire din alt oras decat cel natal Jacques-Marie a ramas la Vence. Pe atunci manastirea nu avea o capela pentru slujbe, folosind un vechi garaj, friguros si umed. Proaspata novice dorea mai mult, asa ca a schitat planurile unei capele in toate regula, impodobita cu fresce si vitralii, pe care a prezentat-o vechiului sau prieten, care a acceptat bucuros sa lucreze impreuna. Matisse astepta chiar o asemenea comanda, daca nu pentru bani cel putin pentru a nu se opri din lucru, atat timp cat ii mai ramasese. Cei doi au realizat initial o macheta detaliata, in care erau prezente chiar si cele mai mici detalii ale viitoarei constructii. Predominau albastrul deschis, verdele si galbenul intens, atat in vitralii cat si in celelalte elemente interioare. Pe langa rolul de consultant si ucenic, tanara calugarita l-a jucat si pe cel de diplomat. Din partea calugaritelor a existat cel putin la inceput o opozitie indarjita, Matisse fiind considerat cea mai nepotrivita persoana pentru o lucrare religioasa. In definitiv, era un pictor modern care realizase chiar si nuduri, cum ar fi putut sa picteze o capela ? Vechea sa prietena nu a cedat, a facut toate demersurile necesare, a muncit ingrozitor de mult alaturi de artist, iar in 1951 capela era gata. Presa franceza a prezentat evenimentul intr-un stil prea putin profesionist, apeland la titluri senzationale, cu iz de scandal, precum "Intalnirea dintre un pictor si o calugarita da nastere unei capele". Au existat insinuari si acuzatii de toate felurile, calugarita fiind acuzata ca a pozat nud pentru artist sau ca relatia lor a fost nu tocmai potrivita pentru o reprezentanta a vietii monahale. Cei doi au contrazis vehement astfel de acuzatii. Aveau dreptate, relatia dintre ei fusese cu totul deosebita de altele, astfel ca macularea ei era gratuita. Cei doi au avut o relatie speciala, au tinut enorm unul la altul si atat. Sora Jacques-Marie, femeia pe care Matisse a avut-o langa el in ultimii ani ai vietii sale si care l-a inspirat in repetate randuri, a murit t la Bidart, Franta, in varsta de 84 de ani, punand astfel definitiv punct unei frumoase povesti din lumea artistica a secolului trecut. Imagine: Tabac Royal Ianuarie 2006 |
inchide 
Newsletter
Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
