Din sticla, tabla, plastic, lemn si margele, cu snururi din lâna "ca la sat" sau din matase "ca la oras", martisorul, chiar daca si-a pierdut mult din semnificatia de odinioara, de obiect simbolic cu încarcatura magica, ramâne cel mai cautat cadou în aceasta perioada. Din 24 februarie, peste 160 de mesteri din toate colturile tarii se vor aduna la Muzeul Taranului Român din Capitala la Târgul anual de Martisor. Dintre cele mai alese... Si de ce nu alternativa la parfumurile, florile din plastic sau tinichelele de pe tarabele din centrul oraselor.
Ce a ajuns martisorul astazi? De la un simplu snur, cu moneda, care simboliza bogatia, la martisorul crosetat, împletit, turnat în aur si argint, din matase, bumbac sau lâna. A luat diferite forme, ale norocului: potcoava, trifoiul sau cosarul, pâna la inimile din aur, plastic sau de plus. Astazi se vând peste tot sub denumirea de "martisor" ursuleti cântatori, brelocuri sau bijuterii. Se confectioneaza din orice, înseamna orice si au cele mai variate si ciudate forme.
S-a pierdut semnificatia snurului
"În general, martisorul nu mai înseamna nimic. S-a transformat dintr-un obiect simbolic cu încarcatura magica într-un obiect de schimb social. Cu mult timp în urma, martisorul se dadea la începutul anului. Într-o cultura mai veche, anul începea în jurul datei de 1 martie. Martisorul în sine era de fapt snurul, cu doua fire, unul alb si celalalt negru. Exista si astfel de marturii care spun ca cele doua fire alb si negru simbolizau binele si raul, ziua si noaptea, iarna si vara. Mai apoi a devenit rosu", ne-a spus Ana Pascu, cercetator la Muzeul Taranului Român. Mamele puneau în dimineata zilei de 1 martie un snur la gâtul copiilor. "S-a pierdut în primul rând semnificatia snurului. Nu se mai pot reîntoarce traditiile. Acum, martisorul raspunde altor nevoi. Si pâna la urma tot un obiect simbolic trebuie cautat. Martisorul a ajuns un semn social. Sotul care cumpara un obiect scump dovedeste prin banii multi pe care i-a dat dragostea pentru iubita. Martisorul nu se arunca sau e pus oriunde, ci se agata într-un copac înflorit", a marturisit Ana Pascu. Artistul Mihai Dumitrescu, din Bucuresti, sculpteaza în os de peste 25 de ani. De ceva vreme s-a apucat de facut martisoare din os, iar treaba merge bine. `Se lucreaza greu în os. E un material mai dur ca lemnul si se procura greu. E mai pretentios", ne-a povestit Mihai Dumitrescu. Artistul îsi ia materia prima, adica picioare de vita, de la macelarii. Un martisor costa între 7 lei si 20 lei.
În Bistrita-Nasaud, fetele dau martisoare baietilor
Sunt zone în care traditiile sunt înca vii. Maria Morar din comuna Salva, judetul Bistrita-Nasaud, a învatat sa lucreze martisoare din margele, înca de mica, de la mama ei. Nu a ratat niciun târg din tara. Adevaratul martisor cu care se prezinta la târguri este snurul împletit din firele alb si rosu, iar la capete atârna un banut, pentru noroc si bogatie. I-a placut sa lucreze cu margelele, asa ca nu a pregetat si a confectionat martisoare originale, tot în culorile alb si rosu. De fiecare data, ataseaza si un banut. În comuna Salva se pastreaza si acum traditia ca fata sa daruiasca baiatului martisor. Maria Morar le-a învatat pe fetele îndragostite sa aseze pe felicitarea cu martisorul si pana de paun si o scurta poezioara. Un martisor cu margele, lucrat cu migala, costa un leu. Pe lânga martisoare, la târg veti gasi si kurtos kolaci, turta dulce, prajituri, placinte, suc de mere. Sâmbata, în prima zi de târg se face si strigarea `Baladei Dragobetelui". Doua papusi de mari dimensiuni vor ironiza sarbatoarea importata de `Sf. Valentin". În programul evenimentului mai sunt trecute concerte, lansari de carte si teatru de umbre. Târgul poate fi vizitat de sâmbata, 24 februarie, si pâna pe 1 martie, inclusiv, între orele 10.00 si 18.00. Biletele au preturi cuprinse între 1,5 lei (pret redus pentru elevi, studenti si pensionari) si 3 lei (pret întreg). Kitsch sau nu, martisorul îsi gaseste în fiecare an, cu o saptamâna înainte de 1 Martie, un cumparator.
Ce spune traditia
Marturii arheologice despre martisor exista înca de acum 8.000 de ani. Dacii confectionau simbolurile primaverii iarna si le purtau dupa 1 martie. Atunci, martisoarele erau pietricele albe si rosii, însirate pe o ata. Se mai vorbeste de martisoarele din monede, atârnate pe fire albe si negre, purtate pentru a aduce noroc si vreme buna, sub forma de amulete norocoase. Rosu simbolizeaza, conform traditiei, dragostea, fertilitatea, iar albul - puritatea. Martisorul a capatat, odata cu trecerea timpului, semnificatii tot mai bogate. În unele regiuni, martisorul se poarta pâna înfloresc trandafirii si visinii, iar în altele cât dureaza zilele Babelor sau pâna la Florii, apoi se agata în copaci sau se arunca dupa o pasare, ca sa fie usor precum aceasta.
