Din sticla, tabla, plastic, lemn si margele, cu snururi din lana "ca la sat" sau din matase "ca la oras", martisorul, chiar daca si-a pierdut mult din semnificatia de odinioara, de obiect simbolic cu incarcatura magica, ramane cel mai cautat cadou in aceasta perioada. Din 24 februarie, peste 160 de mesteri din toate colturile tarii se vor aduna la Muzeul Taranului Roman din Capitala la Targul anual de Martisor. Dintre cele mai alese... Si de ce nu alternativa la parfumurile, florile din plastic sau tinichelele de pe tarabele din centrul oraselor.
Ce a ajuns martisorul astazi? De la un simplu snur, cu moneda, care simboliza bogatia, la martisorul crosetat, impletit, turnat in aur si argint, din matase, bumbac sau lana. A luat diferite forme, ale norocului: potcoava, trifoiul sau cosarul, pana la inimile din aur, plastic sau de plus. Astazi se vand peste tot sub denumirea de "martisor" ursuleti cantatori, brelocuri sau bijuterii. Se confectioneaza din orice, inseamna orice si au cele mai variate si ciudate forme.
S-a pierdut semnificatia snurului
"In general, martisorul nu mai inseamna nimic. S-a transformat dintr-un obiect simbolic cu incarcatura magica intr-un obiect de schimb social. Cu mult timp in urma, martisorul se dadea la inceputul anului. Intr-o cultura mai veche, anul incepea in jurul datei de 1 martie. Martisorul in sine era de fapt snurul, cu doua fire, unul alb si celalalt negru. Exista si astfel de marturii care spun ca cele doua fire alb si negru simbolizau binele si raul, ziua si noaptea, iarna si vara. Mai apoi a devenit rosu", ne-a spus Ana Pascu, cercetator la Muzeul Taranului Roman. Mamele puneau in dimineata zilei de 1 martie un snur la gatul copiilor. "S-a pierdut in primul rand semnificatia snurului. Nu se mai pot reintoarce traditiile. Acum, martisorul raspunde altor nevoi. Si pana la urma tot un obiect simbolic trebuie cautat. Martisorul a ajuns un semn social. Sotul care cumpara un obiect scump dovedeste prin banii multi pe care i-a dat dragostea pentru iubita. Martisorul nu se arunca sau e pus oriunde, ci se agata intr-un copac inflorit", a marturisit Ana Pascu. Artistul Mihai Dumitrescu, din Bucuresti, sculpteaza in os de peste 25 de ani. De ceva vreme s-a apucat de facut martisoare din os, iar treaba merge bine. `Se lucreaza greu in os. E un material mai dur ca lemnul si se procura greu. E mai pretentios", ne-a povestit Mihai Dumitrescu. Artistul isi ia materia prima, adica picioare de vita, de la macelarii. Un martisor costa intre 7 lei si 20 lei.
In Bistrita-Nasaud, fetele dau martisoare baietilor
Sunt zone in care traditiile sunt inca vii. Maria Morar din comuna Salva, judetul Bistrita-Nasaud, a invatat sa lucreze martisoare din margele, inca de mica, de la mama ei. Nu a ratat niciun targ din tara. Adevaratul martisor cu care se prezinta la targuri este snurul impletit din firele alb si rosu, iar la capete atarna un banut, pentru noroc si bogatie. I-a placut sa lucreze cu margelele, asa ca nu a pregetat si a confectionat martisoare originale, tot in culorile alb si rosu. De fiecare data, ataseaza si un banut. In comuna Salva se pastreaza si acum traditia ca fata sa daruiasca baiatului martisor. Maria Morar le-a invatat pe fetele indragostite sa aseze pe felicitarea cu martisorul si pana de paun si o scurta poezioara. Un martisor cu margele, lucrat cu migala, costa un leu. Pe langa martisoare, la targ veti gasi si kurtos kolaci, turta dulce, prajituri, placinte, suc de mere. Sambata, in prima zi de targ se face si strigarea `Baladei Dragobetelui". Doua papusi de mari dimensiuni vor ironiza sarbatoarea importata de `Sf. Valentin". In programul evenimentului mai sunt trecute concerte, lansari de carte si teatru de umbre. Targul poate fi vizitat de sambata, 24 februarie, si pana pe 1 martie, inclusiv, intre orele 10.00 si 18.00. Biletele au preturi cuprinse intre 1,5 lei (pret redus pentru elevi, studenti si pensionari) si 3 lei (pret intreg). Kitsch sau nu, martisorul isi gaseste in fiecare an, cu o saptamana inainte de 1 Martie, un cumparator.
Ce spune traditia
Marturii arheologice despre martisor exista inca de acum 8.000 de ani. Dacii confectionau simbolurile primaverii iarna si le purtau dupa 1 martie. Atunci, martisoarele erau pietricele albe si rosii, insirate pe o ata. Se mai vorbeste de martisoarele din monede, atarnate pe fire albe si negre, purtate pentru a aduce noroc si vreme buna, sub forma de amulete norocoase. Rosu simbolizeaza, conform traditiei, dragostea, fertilitatea, iar albul - puritatea. Martisorul a capatat, odata cu trecerea timpului, semnificatii tot mai bogate. In unele regiuni, martisorul se poarta pana infloresc trandafirii si visinii, iar in altele cat dureaza zilele Babelor sau pana la Florii, apoi se agata in copaci sau se arunca dupa o pasare, ca sa fie usor precum aceasta.
