Manifestare culturalã , cu expoziţie de picturã şi sculpturã la Cercul Militar Bucureşti în perioada 28 ianuarie- 7 februarie 2008.
Manifestarea a avut un caracter mai amplu şi a fost organizatã de Liga Navalã Românã, Statul Major al Forţelor Navale şi de Grupul Orion.
Organizatorii au avut ideea şi dorinţa ca la vernisaj sã fie incluse mai multe activitãţi, şi anume recital de poezie, lansãri de carte şi lansarea unui album de muzicã folcloricã al cunoscutei interprete Mariana Anghel.
Seara a fost înfrumuseţatã de corul de copii "Triolet" al Şcolii 87 "Mihai Botez" dirijat de profesoara Arta Barbu.
Cei care au onorat cu lucrãri de artã plasticã sunt :Ana Maria Vasilescu, Alexandra Meiloiu, Consuela Meiloiu, Dana Chivu, Elena Dãscãlescu, Ilinca Nathanael, Reli Danilea Voicu, Valeria Tofan, Alex Ivanov, Bichescu Constantin, Dan Tudor Truica, Constantin Mazura, Gavrila Mocenco, Ionescu Nicolae, Tudoer Meiloiu.
Sculptura a fost reprezentatã de Constantin Rãdulescu, Laurenţiu Manuel Macarie, Constantin Sinescu.
Lansãrile de carte au fost onorate de
Comandor dr. Sârbu Marian cu "Divan Profesores" -
Comandor Olimpiu Glodarenco cu "Aspecte din istoria Marinei Militare Române"-
Florin Stan "Portul Constanţa poartã deschisã evreilor spre ţara promisã"- şi a fost o prezentare de carte ştiinţificã de cãtre Academia Navalã.
Recitalul de poezie a fost susţinut de poeţii:
Daniela Micu, Cristi Balint, Toma Robert, Monica Mureşan,
Conu Marius.
Manifestarea a fost un succes din mai multe pucte de vedere. Mai întîi prin calitatea lucrãrilor de artã plasticã, sculpturã şi picturã, care au format un tot unitar prin simbolistica aleasã cu grijã şi prin tehnicile prezentate de fiecare artist. Toate lucrãrile au fost unite sub egida frumosului care trebuie sã ne urmãreascã şi sã ne încânte viaţa , sã ne rupã într-un fel de urâtul zilnic care ne asalteazã în permanenţã prin stres, prin muncã multã şi plãtitã cu bani puţini. Nu cã artiştii ar duce-o aşa de bine la acest capitol, însã dacã eşti artist trebuie sã dobândeşti aceastã maturitate şi sã nu mai fii aşa de dependent de rãsplata materialã.
Succesul acestei manifestãri îl putem mãsura şi prin numãrul mare de vizitatori care ne-au onorat cu prezenţa şi de sala arhiplinã cu cei care ascultau bucuroşi programul care se derula sub ochii lor.
Sã strângi mai mulţi oameni într-un loc aşa de restrâns care este arta nu este puţin lucru mai ales cã în timpurile de astãzi publicitatea este cea care ne ţine departe de ce ar trebui sã realizãm şi sã vedem.
E ciudat cã arta din zilele noastre ca şi artiştii, mai mult ca în alte vremuri, sunt cumva trecuţi la index şi culmea într-un secol în care internetul şi mijloacele de comunicare şi de rãspândire a informaţiilor este aşa de mare. Arta rãmâne undeva foarte departe de oamenii care ar trebui sã se foloseascã de ea, sã o consume , pentru cã este vorba aici cu singranţã de un consum spiritual, însã acest paradox ar trebui sã fie învins de cãtre artiştii care sunt conştienţi de el şi de ei înşişi.
Se pare cã în seara de la Cercul Militar Bucureşti, cea de vineri, 28 februarie, 2008, am încercat sã rupem aceste bariere ale indiferenţei faţã de artã.
Tablourile şi sculpturile expuse pe simeze sunt impresionante ca stil şi prezentare.
Pictorul Tudor Meiloiu vine cu simbolistica lui atât de personalã , sã celebreze trimful ordinii asupra haosului, culorile albastrului în toate nuanţele lui vin sã completeze atmosfera se basm şi de frumuseţe care te invitã la visare şi la romantism. Florile abstracte având în ele liniile sibţiri şi transparente invocând în ele trecerea timpului, sunt prezente ca o continuare peste dincolo de ce putem sã ştim sau sã cunoaştem.
Ana Maria Vasilescu cu "Formele pãmântului" anunţã trecerea timpului peste ele, prin simbolul cochiliilor de melc, care invadeazã suprafaţa pânzei parcã obturându-ne privirea. Ea ne trimite cu gândul la acele energii cosmice care sunt prinse în energiile telurice care fac sã primeneasca pãmântul şi sã-l menţinã în formele lui primordiale. "Barcile la malul Dunãrii" vãzute şi pictate de la distanţã vin sã completeze faptul cã artista nu s-a lãst cuprinsa de spaţiul şi timpul pe care ea a vrut sã le surprindã ci doar le-a privit de la distanţã, asemeni unui zbor .
Daniela Voicu vine cu ideea de prospeţime , cãldurã ,pace şi linişte prin peisajele pictate în acuarelã, iar lumina care degajã din iamginile ei trimit cãtre singurãtatea unei lumi tainice, ciudate, misterioase şi parcã ascusã privirilor noastre de zi cu zi.
Peniaţa sigurã şi revoltãtoare a lui Alex Ivanov vine sã completeze peisajul expoziţie prin cele cinci lucrãri de graficã care au fost expuse chiar la intrare. Lucrãrile executate cu atâta mãiestrie şi precizie te invitã la reflecţie şi chiar dacã unele din formele expuse sunt aşa de ciudate, unele contorsionate, tocmai aceastã ciudãţenie din simbolul plastic îi dã unitate şi acel plus de unicitate .
Elena Dãscãlescu a impresionat prin realismul iamginilor, o uşã de mãnãstire veche, parcã din timpuri strãvechi pusã acolo sã strãjuiascã aceastã intrare de la o lume exteriorã spre o altã lume interioarã şi interiorizatã , aduce plusul acela de frumuseţe şi de candoare pe care nu ţi-o poate da decât imaginea simbol care te trimite cãtre universuri pe care le porţi în tine parcã veşnic, însã nu le poţi exprima cu voce tare pentru cã nu existã echivalentul ei în afarã.
Nicolae Ionescu ne-a prezentat acuarelele sale relizate cu mãiestrie, pentru a înfrumuseţa expoziţia cu acel aer de mister, de prospeţime pe care ni le dau transparentele culorilor.
Ilinca Nathanael a prezenta o suitã de trei compoziţii care se înscriu într-o expoziţie mai largã intitulatã "Punctul de la infinit". Titlurile celor trei lucrãri pot sugera intenţia plasticã a autoarei" Genezã" , "Alteritate" "Punctul de la infinit".
Sculptura a fost la înãlţime prin formele cosmice tãiate în marmurã ale lui Laurenţiu Manuel Macarie. Operele lui impresioneazã în primul rând prin albul materiei, duritatea şi trãinicia ei, imaginile fiind în deplinã armonie cu materialul din care sunt alcãtuite. Nu cred cã cel puţin o lucrare de-a artistului ar fi mers lucratã într-un alt material decât marmura, şi-ar fi pierdut din valoare şi din sugestie estetica.
El impresionaezã şi prin greutatea cu care se executã fizic o singurã lucrare dar - mi-te în numãrul aşa de mare de lucrãri expuse.
Sã enumerãm doar câteva titluri: "Patina timpului", "Heruvim", "Popas în zbor" , "Muzica vântului", forme care vin sã spunã parcã tãcut de o ordine şi de o lume de dincolo de spaţiul nostru terestru, de dincolo de univers sau de universul însusi, acea entitate care nu poare fi exploratã decât cu imaginaţia.
Lucrãrile din lemn ale lui Constantin Rãdulescu spiralele sferice, sculptate dintr-o singurã bucatã de lemn, tãiate parcã dupã o problemã ciudatã de matematicã, exploreaza spaţiul expoziţiei sub forma unul limbaj care invitã la meditaţie şi la cunoaşterea altor lucruri decât cele concrete şi omeneşti. Constatin Sinescu a participat cu mai multe lucrãri în lemn, piatrã şi bronz, şi impresioneazã prin mãrimea formelor şi a ideilor pe care le propune.
Manifestarea a fost un eveniment frumos, care meritã sã fie vãzut, apreciat şi consumat de orice iubitor de frumos. Cu dorinţa de a ne face onoarea sã fiţi prezenţi cu noi în expoziţiile viitoare, închei articolul felicitându-i pe participanţi şi organizatori şi nu în ultimul rând pe privitor sau pe dumneavoastrã care citiţi acest articol.
VICTORIŢA DUŢU
