Vechi de mai bine de 300 de ani, ruinele bisericii Manastirii Chiajna, amplasate in nord-vestul Capitalei, au incitat permanent imaginatia locuitorilor din apropiere. Acestia au faurit in decursul timpului numeroase legende care persista pana in prezent. Constructia ecleziastica de Ev Mediu tarziu impresioneaza prin dimensiunile sale, care in epoca o recomandau drept cea mai mare: 43 m lungime, 17 m latime, ziduri de 1-2 m grosime si o inaltime la cornisa de 12 m.
Totodata, biserica Manastirii Chiajna este singurul lacas de cult care sintetiza in chip armonios arhitectura romaneasca si post-brancoveneasca cu arhitectura neoclasica. Starea actuala este, insa, departe de a fi capabila sa puna in valoare adevarata stralucire a monumentului. Din cauza ca a fost abandonata, biserica a devenit un loc preferat de grupurile de tineri teribilisti, care i-au adus multiple avarii.
Legenda sustine ca exista si o explicatie pentru tot raul care a urmarit-o din timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790) pana in prezent: biserica ar fi blestemata. Se spune ca preotii nu au apucat niciodata sa slujeasca in ea din cauza ca a fost atacata de turci inainte de sfintire, crezand ca este o cetate. Chiar daca anexele impreuna cu toate actele manastirii au ars, constructia a ramas totusi in picioare. Abia la cutremurul din 1900 s-a prabusit turla. O alta grea piatra de incercare a fost ciuma izbucnita potrivit unor surse, in timpul lui Alexandru Ipsilanti, iar potrivit altora, in vremea lui Mihai Sutu. Insusi mitropolitul de atunci al Tarii Romanesti, Cozma, ar fi fost rapus de teribila boala, chiar in aceasta biserica.
Unii arhitecti sunt de parere ca, in ciuda gradului avansat de deteriorare, manastirea poate fi restaurata. Astazi, la fiecare cateva minute, pe deasupra monumentului trec avioane la altitudine foarte joasa. Din acest motiv, dar mai ales pentru ca este amplasata la mai putin de 20 de metri de calea ferata Bucuresti-Craiova, manastirea are de suferit enorm, caramizi picand aproape zilnic din ea din pricina vibratiilor.
Nimic nu ii sperie pe cei care isi doresc sa vada locasul pulsand din nou de viata, nici macar legenda care spune ca din Manastirea Chiajna mai razbat din cand in cand, in noptile cu luna plina, sunete de clopote. Primul demers in aceasta directie i-a apartinut episcopului Antim Nica prin 1948, dar autoritatile comuniste i-au refuzat acestuia cererea. In aprilie 2011, ruinele manastirii au fost revendicate de Biserica Ortodoxa Romana iar din acel momentul, planul de restaurare pare sa fi capatat in sfarsit contur.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
