A fost ecranizat in 1991, avand-o in rolul principal pe Isabelle Huppert, cu un scenariu scris de Elfriede Jelinek
Cine este misterioasa I., eroina principala a dramei din “Malina”, cea care povesteste povestea complicata de dragoste dintre ea, calmul, blandul si poate mult prea rationalul Malina (poate sot, poate iubit oficial) si pasionalul Ivan, care apare in viata ei ca o furtuna si schimba totul, distrugand si ucigand orice echilibru. La prima vedere un clasic triunghi amoros, in care o scriitoare din Viena primelor doua decenii ale veacului al XX-lea ar trebui sa aleaga intre stabilitatea unui barbat matur, sigur pe sine, distant, care ii ofera linistea de care are atata nevoie, si un necunoscut ce nu inseamna doar noul, cat libertatea, excesul, evadarea din rutina.
Construind impreuna barbatul ideal, cele doua jumatati antagonice prinse intr-o capcana din care nu pot iesi si din care I. nu vrea sa le elibereze sunt initial o enigma si pentru cititor, si pentru naratoare. Insa ce se intampla daca de fapt Malina si Ivan ar fi una si aceeasi persoana? Sau daca in acest plan apare si o a treia figura masculina, terifianta si dominatoare, ivita din trecutul lui I., care va face ca fragilul “eu” sa devina tot mai mult o umbra, un fum, o amintire. Iar finalul nu poate fi decat unul tragic. Mai ales dupa ce Ivan, marea pasiune pentru I., se indeparteaza, o evita si chiar ajunge sa o respinga.
Stranie poveste ce realizeaza radiografia unei complexe povesti de dragoste, dar este si o analiza a istoriei dramatice a acelor decenii, cu fragmente de vis devenit repede un cosmar (asa cum se intampla si cu realitatea cotidiana), orori si sperante, o posibila evadare ce ar duce totul in sfera supranaturalului daca nu ar fi o iesire din scena incarcata de simbolism.
Ingeborg Bachmann, Malina, editura Humanitas Fiction, 2022