In ultimul timp participati la toate 'tiganiile' de la televizor. Vi se duce incet, incet cultura de la tata si de la mama.
Nu, aia nu pleaca. Exista anumite emisiuni in care chiar daca subiectul nu este cultural, felul in care vorbesti, gindurile pe care le spui denota ca acel personaj nu e doar o persoana, ci o personalitate. Cred ca, in orice domeniu, chiar cind injur, injur cu cultura. Daca vorbim de meschinarii, golanii, subiecte mondene, cred ca ma pot adapta acolo datorita culturii.
Limite in muzica si carte
Ce nu ati ascultat niciodata?
Nu inteleg o anumita muzica. Muzica moderna, contemporana. Fiindca eu am invatat la Conservator ca muzica trebuie sa aiba forma, or, muzica de azi, compusa haotic, nu are aceasta forma.
La carte, unde va sint limitele?
De mic am fost indragostit de filosofie, fiindca am dormit in biblioteca. Era un pat care se tragea din biblioteca si eram mai izolat. Am inceput cu Heine, Karl May. Am invatat germana cu caractere gotice, alte carti nu erau dupa razboi. Sint indragostit de filosofie, psihologie, gnoseologie, de epistemologie. Am vrut sa vad ce inseamna si mi-am facut o idee. Tagore m-a impresionat. Avea o simplitate, domle, dar nu era simplist. Prezenta experiente de viata in propozitii scurte, nu ca Heidegger, Iorga, care scriau o propozitie pe jumatate de pagina. Am invatat multe lucruri ca idei, 'azimut de viata', 'proiectii in diverse domenii ale comportamentului'.
Schopenhauer?
Stiu! Hegel! Germenele asta vine dintr-o chimie care in educatia mea a produs o mare confuzie. De luni pina vineri stateam in casa mamei mele, o Cantacuzina, iar vineri plecam in tiganie, in Iancului, cartier al muzicii lautaresti. Eram ca-n 'Print si cersetor'. In palatul mamei eram la curatenie, la curatat de morcovi, castraveti, cartofi, sters argintarie, portelanuri, lucruri la care eram obligat, bunica-mea spunindu-mi ca trebuie sa le fac ca atunci cind voi fi mare si oi avea slugi sa stiu ce sa le cer. 'Altfel o sa-si bata joc de tine', zicea bunica. De vineri, eram pupat, alintat, cu 'minca-ti-as, facea-ti-as!'. Eram in doua lumi paralele care m-au ajutat sa fiu si-n lumea celor mai putin educati, si-n lumea celor educati. In concluzie, am limite.
De ce Madalin nu a ajuns ca Ion
De ce Madalin nu a ajuns ca tatal?
Cind mi-a pus tata vioara in mina eram la cinci ani. Se pare ca gena ii permitea tatalui meu sa creada ca pot face muzica. Am facut muzica si s-a dovedit ca aveam talent. Dar, ce se-ntimpla, tata a fost un om sarac, din familie de sapte copii si foarte ambitios. El a fost un super, extra, hipertalent, nu face parte din patrimoniul cultural al Romaniei, ci din cel mondial al muzicienilor. Eu nu puteam ajunge la performanta asta. Fiindca ceea ce voiam noaptea mi se aducea ziua. Fiindca nu am inteles ce inseamna sa am greutati.
Comodatul la Stradivarius
Bun, dar vioara de ce ati furat-o?
Care vioara?
Stradivarius!
Domle, pentru oamenii prosti e furat, pentru oamenii mediocri e interesant, pentru cei inteligenti e grotesc si arata cit de jos e o zona a presei.
Deci, o aveti!
Da, e in seiful familiei, sub cheie, pazita electronic si cu bodyguard. La temperatura si umiditatea recomandate de lutierii din lume.
Ati pus vreodata batista pe ea?
Pe vioara nu se pune batista, asta ca sa nu va faceti de rusine! Da, am cintat la ea! Stradivariusul e un instrument pretios, o mare bucurie si o mare responsabilitate in acelasi timp.
De ce o sechestrati?
Nu sechestram nimic! Dorinta noastra, a familiei, este ca Stradivarius sa fie cintat, dar cel ce are talentul s-o cinte trebuie sa o asigure. Fiindca daca eu i-o dau miine lui Gabi Croitoru, unul dintre cei desemnati sa cinte pe vioara, si dupa colt ii da unul in cap si ii ia vioara, raminem cu totii cu buza umflata.
E a dumneavoastra?
E a familiei Voicu si chiar asa noi o consideram un bun al tarii asteia, un obiect de patrimoniu.
Pai, e a dumneavoastra?
Da, ca documente, da. Familia Voicu isi doreste ca vioara sa fie cintata si vrem s-o dam unui tinar care s-o cinte in beneficiul lui si al tarii, dar care sa aiba bani s-o asigure. Asta ma intereseaza. O banca sa-si asume distrugerea, avaria, furtul ei.
Elena Ceausescu l-a confiscat pe Stradivarius
Cum 'ati furat-o'?
Vioara asta a fost cumparata de statul roman in 1956 de la o casa de lutieri. Actul a fost intocmit pe numele lui Ion Voicu, un act de comodat intre stat si Voicu. Tata a folosit-o pina in 1986, pina cind i-a fost luata pur si simplu de Elena Ceausescu din cauza relatiei mele de prietenie cu Nicu Ceausescu. O prostie: ca eu si ceilalti i-am fi dorit raul lui Nicu. O prostie.
I-ati facut-o!
A fost intr-adevar o tragedie. I-a luat vioara ca si cum i-ar fi luat un copil.
A dat bani statului cu destinatia vioara?
Vioara a fost acoperita ca suma, statul a dat un milion doua sute de mii in leii de atunci, iar tata in 1975 a acoperit suma asta. I se luau impozite si taxe. Deci se poate spune ca a platit de citeva ori vioara. Statul ii lua pe concert intre 40 si 80%. In 1990, conform legilor, a fost chemat la Ministerul Culturii si i s-a inapoiat vioara. Daca vioara ar avea un statut incert, statul ar fi venit cu japca sa ia vioara. Sint doar tot felul de ziaristi si oameni care nu au legatura cu realitatea care fac ciclic speculatia cu Stradivariusul. Minunea este una singura. Eu caut un instrumentist care vrea sa-si asume vioara. Eu nu sint ca aia de la Bran care vor sa-si vinda castelul si nici ca regele Mihai sa negociez vreo suma... nu e mare lucru.
Cine va cinta un Stradivarius necintat?
Cit?
In lume cintabile mai sint vreo douazeci. Ea valoreaza un milion, un milion jumatate de dolari.
Ceva bani sint! Cit consuma vioara pe zi?
Astea sint micimi. Nu ma cobor la ele. Fundatia Voicu a facut niste propuneri: Parcul Ioanid sa devina Parcul Voicu, sa se organizeze un concurs international Ion Voicu de promovare a tinerelor talente din Romania asta care se afunda in incultura si ignoranta si sa fie renovat sediul Fundatiei Voicu, casa din patrimoniul national. Astfel, am considerat ca indeplinindu-se cele trei lucruri e un semn de buna-credinta a ministerului si noi putem da vioara ministerului spre a o incredinta unui violonist care merita sa cinte.
Deci, sa va dea in comodat casa si parcul si dati vioara inapoi?
Nu, nu, nu stiu daca intelegeti aceste lucruri. Daca esti de rea-credinta sau prost, poti face orice speculatie. Dar daca esti un om normal, nu trebuie sa fii tendentios ca sa intelegi lucrurile. Noi vrem ca aceasta vioara din 1702 sa fie cintata. De un roman, nu de un strain, ca de la straini am primit oferte peste oferte. Astfel dovedim ca sintem patrioti luminati!
Eugen Istodor
