Traducator: NICOLAE BALTA (introducere G. VLADUTESCU)
Aparitie: August 2012
In Lumea homerica Aram M. Frenkian nu are in vedere poemele homerice ca o preistorie, ci prefera sa vorbeasca de "protofilosofie". Aceasta indica si anterioritatea temporala (proton - ceea ce este mai inainte, in timp) dar si pe aceea de intemeiere (prothesis, ca proiect, protasis, ca premisa majora in silogism). Ca "protofilosofie" asadar, "lumea homerica" nu este doar ceea ce precede dar si ceea ce intemeiaza, fiind astfel, in dispunere verticala, ca substrat care, asemenea subconstientului colectiv de care avea sa vorbeasca Blaga, personeaza continuu. Nu insa ca sistem de reprezentari, cel putin nu in sens evenimential. Astfel, lumea (naturala) cu cerul, pamantul, aerul, cu plantele si animalele sale, dar si aceea a omului (corpul, sufletul, tehnicile), ca reprezentare, sunt ale unui timp anume, fata cu reconstructiile ulterioare putand sa aduca mai curand cu elemente de imagerie decat cu explicatii posibile ca adevar. Intr-o istorie (ca hermeneutica evenimentiala) "faptele" lumii homerice, petrecute deja, apartin trecutului ca o abstractie, de indata ce ele nu mai sunt, nici ca atare, nici ca adevar. Evenimentialist nu ne putem inchipui cum oamenii "lumii homerice" chiar vor fi fost, traind pe un pamant inconjurat de ape, sub un cer cand din bronz, cand din fier, avand despre lucruri si despre ei insisi cunostinte nici macar verosimile. Totusi, generic, oamenii aceia vor fi existat si vor fi trait ca oameni, dincolo adica de un timp sau altul, potrivit firii. Reprezentarile nu sunt numai reconstructii (ca explicatii) ale realului ci si mijloace de luare in stapanire a acestuia ca si de adaptare la mecanica lui.
Aram M. Frenkian
Dupa incheierea studiilor universitare (Cernauti), studiaza filosofia si limbile clasice in Franta (Sorbona si l' Ecole des Hautes Etudes). Doctor in filosofie cu teza Cosmologia lui Heraclit din Efes (1931). Din 1945 este profesor de elina la Universitatea din Bucuresti. Membru al Societatii de stiinte istorice si filologice, sectia de studii orientale; vicepresedinte al Societatii de studii clasice; din 1964 este seful sectiei de istorie la Institutul de logica din Bucuresti.
Opera (selectiv):
Etudes de philosophie presocratique I. Heraclite d΄Ephese (1933);
Le monde homerique. Essai de protophilosophie greque (1934);
Etudes de philosophie presocratique II. Empedocle d΄Agrigente - Parmenide d΄Elee (1938),
Le realisme grec (1939).
Le postulat chez Euclide et chez les modernes (1940).
Despre batranete (1956);
Intelesul suferintei umane la Eschil, Sofocle si Euripide (postum, 1969).
La aceasta se adauga studii de specialitate si traduceri din Sextus Empiricus.
detalii vanzare carte: edituraherald.ro
