Centrul Cultural Belem din Lisabona este cea mai impresionanta institutie culturala din Portugalia. Cu o suprafata totala de 100.000 metri patrati, Centrul este creatia arhitectilor Vitorino, Gregothi si Manuel Salgado, care au colaborat in realizarea unei adevarate bijuterii arhitectonice. Interioarele au fost proiectate de catre Daciana Costa. Centrul Cultural Belem are trei zone distincte, completandu-se perfect, urmand un concept modular care ofera flexibilitate arhitecturala si functionala.
Zona de Conferinte este un spatiu perfect pentru realizarea de legaturi intre cele mai importante si variate sectoare profesionale, culturale sau de afaceri, in timp ce Zona de Divertisment este locul ideal pentru organizarea de spectacole si vernisaje, cu cele doua sali imense si o sala de repetii, cu 72 de locuri. In acest spatiu artistii au la dispozitie galerii ample pentru a-si expune lucrarile de arta palstica, fotografie etc. Nu a fost uitata nici Zona Educationala pentru a oferi sansa unei formari culturale a tinerelor generatii. Cea mai nou infiintata este Zona de Formare, unde se tin cursuri, seminarii si conferinte pentru formarea profesionala si modernizare, in scopul specializarii in diverse domenii artistice si culturale.
Tot aici se gaseste si Centrul Informational Jacques Delors, care ofera informatii si servicii despre restaurare, fiind completat de gradini. Pana in prezent Centrul Cultural Belem a gazduit cateva evenimente importante, precum summitul OSCE, iar din 1999, este si sediu pentru noul Muzeul al Designului.
Tot in Lisabona poate fi gasit Muzeul National de Arta Veche (Museu Nacional de Arte Antiga), cunoscut si sub numele Museu das Janelas Verdes, sediul fiind un impresionant palat de secol XVII din cartierul Chiado. Este unul dintre cele mai importante muzee din Portugalia, avand o colectie ampla si expozitii permanente de pictura, sculptura, gravuri si arta decorativa, bijuterii, ceramica, textile si mobilier. Colectia de tablouri, alcatuita din lucrari datand din secolele XIV - XIX, include panze semnate de pictori portughezi ca Vicente de Fora, Gregorio Lopes, Josefa de Obidos, Francisco Vieira Lusitano, Pedro Alexandrino, Viera Portuense sau Domingos Antonio Sequeira. In afara acestora muzeul a achizitionat de-a lungul timpului si lucrari ale maestrilor europeni.
Sectiunea de arta decorativa cuprinde intre altele peste 3000 de bijuterii din aur, realizate de mesterii portughezi si francezi intre secolele XII - XIX, 1200 de bijuterii realizate pentru nobilimea tarii ; peste 1700 piese de mobilier din Portugalia, Europa si chiar Orient ; circa 7500 de lucrari de ceramica, intre care mai multe seturi de portelanuri din intreaga lume ; 4500 de lucrari textile, inclusiv creatii deosebite, liturgice.
Este un muzeu atat de mare si cu colectii atat de variate, incat dincolo de pasiunea pentru arta un vizitator are nevoie de rabdare si rezistenta fizica pentru a-l putea vizita pe indelete si pentru a se putea bucura de toate frumusetile oferite. In afara de expozitiile permanente muzeul organizeaza periodic si expozitii temporare.
O vizita la Lisabona nu ar fi completa fara o vizita la Turnul Belem, sau Torre de Belem, un turn fortificat aflat in cartierul cu acelasi nume. Turnul a fost construit la inceputul secolului XVI, in stil goticului portughez tarziu, Manueline, fiind unul dintre simbolurile orasului, fiind inclus, alaturi de Mosteiro dos Jeronimos (aflat in apropiere), pe lista Patrimoniului Cultural Mondial intocmita de UNESCO.
Inca de la construire Turnul Belem a avut un dublu rol, fiind atat o poarta de intrare in Lisabona, cat si un element al unui vast sistem de aparare al trecerii catre raul Tagus, necesar pentru apararea orasului. Acest sistem, impresionant si astazi, a fost pus la punct de Regele Ioan II (1455 - 1495), care a construit intre altele Fortareata Cascais si Fortareata Sao Sebastiao de Caparica. Initial, malurile erau aparate de un vas, Grande Nau, care a fost inlocuit in timpul domniei Regelui Manuel I de Turnul Belem.
Impresionanta fortificatie a fost construita intre 1515 - 1521 de catre arhitectul militar Francisco de Arruda, care mai construise astfel de structuri de aparare, unele chiar mai impresionante, in domeniile portugheze din Maroc. Diogo de Boitaca, primul arhitect al Manastirii Jeronimos, aflata in apropiere, a participat la randul sau la proiect, in special la decorarea cladirii cu bogate sculpturi ornamentale in stil Manueline. De altfel, Turnul este considerat de specialisti unul dintre cele mai importante creatii reprezentative pentru goticul tarziu portughez, fiind decorat cu numeroase motive ale curentului Manueline : sfera care era simbolul lui Manuel I, crucea Ordinului lui Christos (regele era membru al Ordinului), forme ondulate etc. Cu toate acestea, o parte din decoratiunile existente astazi provin din jumatatea secolului XIX, cand au avut loc ample lucrari de restaurare si renovare a constructiei.
