Cand ajungi in Milkovitsa, nici nu zici ca ai trecut Dunarea. Toata lumea intelege ce vorbesti, numai ca li se pare ciudat sa fie salutati in romaneste. Zambind, iti raspund in cele din urma cu un "Buna zaua". Cei batrani vorbesc de parca ar fi pe piciorul de plai romanesc, impletind vorbe vechi pe care azi le mai intalnim doar in dictionare.
MOSTENIRE. "De-a lungul istoriei, noi am avut de lucru cu rumani ai vostri, am invatat limba cand au fost alde batu (n.r. "bunicii") copii, n-am invatat la scoala romaneste", isi mana linistit magarusul un batran cu ochi luminosi. Pentru alti "vlasi", asa cum isi spun vorbitorii de grai romanesc de aici, romana este o limba mai practica si mai "pasionala": "Mai repede ne batem nevestele pe romaneste decat in bulgareste", zice Klimen Bebev de 72 de ani, calare pe bicicleta. Si injuraturile ies altfel. "Tu-t curu ma-tii", rade mosneagul inveselit de exercitiu. Zice ca cei de pe malul stang al Dunarii au invatat limba asta "de cand ne-ati scapat de turci la Grivita". Se lauda ca in oraselul Milkovitsa sunt multe "babe de Romania", adica femei in varsta care au pastrat cantecele, obiceiurile comunitatii si limba romaneasca.
DOINA. O astfel de femeie este si Liliana Matzeva, care ne invita la casa ei pentru a vedea un port popular vlas si pentru a asculta o doina. Spune ca mai toti oamenii din oras se uita la "Etno TV", caci se simt apropiati de muzica noastra populara. "Noi suntem bulgari, nu prea vorbim cinstit romaneste", spune cu modestie, desi la vorba nu ai face diferenta intre ea si un locuitor din Oltenia. Insira cu mandrie bluzele brodate si incarcate de paiete, care la ei nu se numesc ii, ci rize, pripelencile, valnicul de pus la brau, boseaua bulgareasca, un fel de sortulet. Dupa care incepe cu voce inalta sa ne cante o doina de ti se increteste pielea: "Viata, viata ce rea esti/ Vrei sa ma imbatranesti/ Trista e batranetea/ Cum se leaga ea de om/ Ca omidele de pom/ Fata rau o ofileste/ Si nu mai e cum mai este/ Maaai, doorule, mai". Termina doina pe care o stie de pe canalul Etno si continua sa-si alinte in bulgareste nepotica de patru ani.
Liliana isi aminteste cum in tineretile ei strigaturile de la nunti se faceau in romaneste. Ce s-a mai pastrat din traditiile romanesti e Calusul, care se danseaza la nunti, Lazarita, sarbatoare inainte de Paste, cand fetele merg si canta la babe, si "Catu-Matu", un cantecel spus doar de baieti, cantecel si cu varianta bulgareasca. "Catu-matu intoarce caltu/ La Marica la perete/ Doua oua cuibulete."
INFRATIRE. Pentru unii din sat, motivul pentru care se vorbeste romaneste dincolo de Dunare este un adevarat mister. Ileana, barmanita de 37 de ani, cu vorba aleasa si masurata, si-a pus de multe ori problema de ce se vorbeste grai din ginta latina. A facut pe cont propriu o mini-ancheta, s-a interesat la institutul cultural din sat, a intrebat batrani, dar nimeni nu i-a dat un raspuns clar. La mesele din barul ei auzi vorbe neaose de te ung la inima: "Ei pe dracu?", "Haidi, ma!". "Romanii sunt vazuti ca eroi aici, ca au luptat pentru "svoboda" bulgarilor. Spun "batarnii" ca in 1944-1945, cand a inghetat Dunarea, norodul de-aici s-a dus la voi si cei de la voi au venit la noi". Pana dupa cel de-al doilea razboi mondial, satul Milkovitza avea si el nume romanesc: Gaureni. Din cate stie, Ileana spune ca multe romance au venit si s-au casatorit in Bulgaria.
BILINGVI. Si mos Klimen Barbu, "un batarn" care are in lada o frumusete de costum popular, cu itari, brau in culori vii si casac greu din aba cu alb, rosu si negru, spune ca romanii si bulgarii s-au mutat de-o parte sau de alta a Dunarii dupa cum ii apasa jugul turcesc. Alti sateni cred ca se vorbeste romaneste, pentru ca cele doua natii sunt aproape, despartite doar de un fluviu. Insa nici unul dintre acestia nu-si explica de ce pe malul romanesc nu se intampla ca romanii sa vorbeasca bulgareste. O alta batrana incearca o explicatie: "Nu au invatat bulgareste, pentru ca bulgara e o limba mai grea. Basca voi nu vorbiti bulgareste, noi stim doua".
In schimb, vlasii sau vlahii se simt mai apropiati de bulgari, ca-s oameni mai muncitori decat romanii. "Pai toata ziua ma uit pe canalul romanesc Etno si vad ca toata lumea canta. Si ma intreb: astia doar joaca si canta? Ei cand mai muncesc? Si femeile care canta sunt din frumoasa in mai frumoasa", se mira invatatorul Klimen Barbu. Cu toate acestea recunoaste expresivitatea limbii celor de la nord de Dunare si chiar da o mostra de intelepciune romaneasca: "Nevasta si catelul se leaga. Nu se stie incotro or s-o apuce".
de Ionela Gavriliu, Alex Nedea
