Lucien Levy-Dhurmer (30 septembrie 1865 - 24 septembrie 1953), pictor francez din perioada Art Nouveau, va deveni unul dintre cei mai importanti simbolisti francezi.
Din 1879 a urmat cursurile Scolii Superioare de Desen si Sculptura din Paris, iar la prima sa expozitie, la Salon, in 1882, participa cu o mica placa de portelan, pictata cu Nasterea lui Venus, in stilul lui Alexandre Cabanel. Si-a inceput cariera cu lucrari de ceramica, foarte apreciate in epoca, pe care le-a prezentat adesea in expozitii pariziene. Va participa adesea la Salon. Intre 1886 - 1895 a lucrat ca decorator si ceramist in atelierul lui Clement Massier, langa Canner. In 1892 realizeaza primele sale lucrari de ceramica, inspirate de arta islamica. Isi va prezenta lucrarile de gen la Salon des Artistes Francais in 1895, cu deosebit succes.
Avea sa introduca numeroase tehnici si procedee in domeniul ceramicii, marcand astfel perioada de revitalizare a artelor decorative de la sfarsitul secolului XIX. Petrece o perioada in Italia, in special la Venetia, unde descopera arta italiana de secol XV. Prezinta in 1896 o expozitie mixta - ceramica si pictura - la Galerie Georges Petit, iar publicul parizian descopera astfel un mare artist. Pasionat de silueta feminina, pe care o reda adesea ca nud, este in acelasi timp tributar lui Leonardo si prerafaelitilor.
Influentat de simbolisti si de artisti precum Puvis de Chavannes si Gustave Moreau, Levy-Dhurmer incepe sa fie interesat de relatia complexa dintre muzica, emotie si pictura.
Chiar daca ultimele sale lucrari sunt in principal peisaje, nu va renunta niciodata la muzica si emotie ca principale surse de inspiratie. Dupa 1896 a expus adesea alaturi de un grup de artisti, intre care Henri Le Sidaner. Dupa 1901, va renunta treptat la simbolism
