Celor noua initiatori li se alatura membri ai altor organizatii sau simpli artisti confruntati cu acesta legislatie care ii considera "criminali" pe artisti si care practic blocheaza proiectele culturale. In ultimii ani s-au infiintat institutii noi ca Centrul National al Dansului sau Muzeul National de Arta Contemporana. Institutul Cultural Roman si Ministerul Culturii elaboreaza proiecte prin care sa promoveze cultura romana in strainatate. Ba, s-a infiintat chiar si o institutie, Administratia Fondului Cultural National, care are ca unic scop finantarea pe baza de proiect a programelor culturale. Toate acestea insa functioneaza pe baza unor legi de mult invechite.
Din cauza procedurior prin care se acorda efectiv finantarile, numai la ultima sesiune a AFCN, doi dintre operatorii culturali declarati castigatori in urma concursului de proiecte au renuntat sa mai apeleze la banii oferiti de stat. Institutul Cultural Roman, o institutie de stat al carei buget atinge anul acesta 45,5 milioane de lei, se plange si el ca legislatia romana ii pune sistematic bariere in atingerea scopului pentru care a fost infiintat: promovarea culturii in strainatate. In petitia adresata prim-ministrului, ministrilor de cultura si de finante si sefilor comisiilor de cultura din Parlamentul Romaniei, cei aproape 300 de semnatari cer in primul rand sa poata face plati in avans. In acest moment organizatiile neguvernamentale au acces la fonduri doar pe baza de decont, numai dupa ce au au terminat proiectul. Practic, chiar daca statul le-a aprobat finantarea (sau o parte din aceasta), artistii sau organizatiile neguvernamentale trebuie sa faca rost din alta parte de banii de care au nevoie, sa ii cheltuiasca, iar apoi sumele sa fie decontate. Daca aceasta prevedere nu se va schimba, anunta protestatarii, unele din proiectele care urmeaza sa se desfasoare in cadrul programului Sibiu 2007 nu au cum sa aiba loc.
Operatorii independenti care au castigat la concursul de proiecte pentru Sibiu nu au resurse proprii din care sa plateasca, iar Ministerul Culturii, cel care coordoneaza finantarile, nu are voie sa cheltuiasca acesti bani. Artistii cer si schimbarea baremului de diurna care in prezent este stabilit la 70 de lei pe zi de persoana, suma mult sub nivelul diurnelor practicate in UE si neadecvata realitatii economice romanesti. Este aproape imposibil ca operatorii culturali romani sa se implice in proiecte desfasurate pe mai multi ani. Cum in Romania finantarile nu pot fi facute decat in decursul unui singur an calendaristic, organizatiile nu au un suport pentru proiecte europene multianuale (cum este Cultura 2000, devenit acum Cultura 2007) la care participantii primesc bani pe mai multi ani, dar la care trebuie sa asigure la randul lor o parte din suma. Daca o institutie romana organizeaza un eveniment in strainatate si la acest eveniment are si invitati din acea tara, romanii nu ii pot plati invitatului transportul local, pentru ca o hotarire de guvern din 1991 nu le permite acest lucru .
Artistii independenti (persoane fizice) se afla in continuare in imposiblitatea de a avea acces la fonduri, in timp ce organizatiile nu pot aplica in acelasi timp pentru acelasi proiect la doua institutii. Daca AFCN-ul ar acorda de exemplu finantare pentru plata decorurilor unui spectacol de dans, artistul/organizatia care face spectacolul nu poate depune un proiect la Centrul Dansului pentru ca acesta sa asigure plata dansatorilor sau a afiselor. Aceste cereri provin din situatiile constatate pe parcursul ultimilor ani in care s-au infiintat institutii, s-au acordat finantari, dar legile au ramas neschimbate. Daca ele vor ramane asa, in viitor nu doar cei din domeniul culturii vor suferi, atunci cand se vor infiinta programe de finantari publice pentru politici sociale, sanatate sau mediu. Dar Ministerul Finantelor refuza in continuare sa faca schimbarile necesare. robert.balan@gandul.info
