Muntii Retezat sunt taramul unor frumuseti naturale bine conservate si gazduiesc o varietate de specii. Acestia au fost de-a lungul timpului cercetati din motive stiintifice dar au facut si obiectul practicarii turismului. Cu acest scop s-a infiintat Parcul National Retezat, care dispune de o rezervatie stiintifica cu protectie integrala.
Muntii Retezat fac parte din ramura Carpatilor Meridionali si sunt clasati cei mai inalti si mai stancosi munti dintre Jiu si Dunare. Sunt formati din doua creste alpine, una la nord si cealalata la sud, legate intre Varful Papusa si Varful Custura printr-o creasta ascutita cu lungime de aproximativ 2,5 km. Nu doar relieful muntos creeaza frumusetea locului dar si pesterile aflate in cercetarea speciologilor europeni, precum si o bogata flora si fauna.
Structura muntelui Retezat prin forma sa plata da senzatia ca ar fi fost retezat, ceea ce in cultura romaneasca a dat nastere la multe legende si basme populare.
Se spune ca in Tara Hategului din judetul Hunedoara traiau niste uriasi. Potrivit unei variante, aici traia un capcaun care cobora periodic in sate si fura vitele oamenilor. Multi feciori si-au pierdut viata incercand sa-l opreasca, ramanand astfel multe familii indurerate. Intr-o zi insa, un voinic a reusit sa-l rapuna pe capcaun. Ca sa fie sigur ca acesta nu supravietuieste, i-a taiat capul. In acel moment, capcaunul s-a prefacut intr-o piatra mare „fara cap“ (Retezatul), iar mana stanga i-a cazut printre munti si s-a prefacut in apa. Podul palmei sale s-a transformat in lacul Bucura, iar degetele in lacurile Slavei, Lia, Ana, Viorica si Zanoaga.
O alta legenda vorbeste despre fata capcaunului, Rusca pe numele ei. Inainte de moartea sa, capetenia uriasilor a impartit tara celor doi copii ai sai, un baiat si o fata. Ca sa vada mai bine cat de mare este partea lor din mostenire, cei doi s-au urcat pe cate un munte: feciorul pe muntele Retezat (care atunci avea alt nume), iar fata pe varful Rusca, spre apus de Retezat. Fetei i s-a parut ca partea de tara a fratelui sau este mai mare si mai frumoasa decat a ei, care era plina de stanci si nu avea prea multe paduri si poieni frumoase. De ciuda, fata a luat un fier de plug si l-a aruncat spre fratele sau, care era pe celalalt varf. Fierul nu l-a nimerit pe flacau, dar a retezat varful muntelui, care de atunci a ramas retezat. De aceea i se spune muntele Retezat.
Una dintre legendele Retezatului, in care se pomeneste despre lacul Bucura, este legata de comori. Potrivit legendei, lacul Bucura este locul unde haiducii din Banat, Transilvania si Oltenia se intalneau pentru a-si imparti comorile. Pe urmele haiducilor se afla potera, asa ca, pentru a nu fi prinsi cu aurul si bijuteriile asupra lor, haiducii le aruncau in lac. Oamenii locului spun ca si astazi, pe fundul lacului se afla comori ce asteapta sa fie scoase la lumina. Tot aici se faceau nedei inca din secolul XVI. Nedeile mari de la Bucura se tineau in anii bisecti si durau 3 zile. La aceste sarbatori erau atat de multi participanti, incat se incingea o hora care inconjura lacul.
Paseste in tinutul povestilor fascinante despre flacai viteji, domnite suave, haiduci, zmei inaripati, dinozauri pitici ... savureaza tot ce te inconjoara si vei fi un castigator!
Datorita acestor povesti putem spune ca Muntii Retezat sunt un taram unde legenda se impleteste fericit cu realitatea istorica, un tinut care ascunde comori spirituale si materiale de o inestimabila valoare.
Asociatia Drumetii Montane
drumetiimontane.ro
Iunie 2014
