Charles Le Brun (24 februarie 1619 - 12 februarie 1690) pictor francez, decorator, teoretician al artei, a fost cel mai important artist in timpul domniei lui Ludovic XIV.
Considerat cel mai important artist francez in a doua jumatate a secolului XVII, a reusit sa isi foloseasca talentul extraordinar pentru realizarea mai multor proiecte de amploare, iar pret de trei decenii a creat sau supervizat toate productiile artistice comandate de guvernul francez. Sub indrumarea lui, artistii francezi au dezvoltat un stil omogen, acceptat in intreaga Europa ca expresie a artei academice.
Si-a inceput pregatirea sub indrumarea lui Vouet Le Brun, apoi pleaca la Roma, in 1642 si lucreaza cu Poussin, adoptand ideile si teoriile artistice ale acestuia. Va reveni la Paris in 1646 iar in 1662 primeste titlul nobiliar si functia de Premier Peintre du roi. Un an mai tarziu era numit director al fabricii Gobelins si director al reorganizatei Academii. Prelegerile sale artistice, considerate punct de vedere oficial, l-au ajutat sa se impuna ca singura voce cu autoritate in lumea pictorilor.
In ciuda clasicismului teoriilor sale, Le Brun s-a impus mai curand prin atentia acordata efectelor decorative grandioase din compozitiile sale, mai ales cele realizate pentru regele Ludovic XIV. Portretist si desenator de exceptie, Le Brun a fost si un apreciat profesor, cautat de tinerii artisti.
