„Aram Frenkian a fost, poate, cel mai de seamă clasicist din spaţiul nostru de cultură, cuprinzând cam tot ce se putea cuprinde, de la Homer la Plotin", a declarat Gheorghe Vlăduţescu.
Invitaţi:
Gheorghe Vlăduţescu, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Filozofie
Andrei Pippidi, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Istorie
Varujan Vosganian, Preşedinte Uniunea Armenilor din România
Bedros Horasangian, scriitor Observator Cultural
Aurelian Scrima, Director Editura Herald
Moderator: Vlad Doroican - PR, Editura Herald
Alături de noi, ne bucurăm şi de prezenţa domnului Prof. Dr. Nicolae-Şerban Tanşoca, Director Institutul de Studii Sud-Est Europene şi domnului Prof. Dr. Liviu Franga, decan la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti dar şi a altor invitaţi de renume din spaţiul cultural şi intelectual.
În cadrul acestei întâlniri, va fi evocată personalitatea lui Aram Frenkian, filolog şi filozof român de origine armeană. Invitaţii serii ne vor împărtăşi din cunoaşterea lor, aducându-ne mai aproape lumea poemelor homerice şi a filosofiei greceşti. Expunerile vor fi însoţite şi de câteva momente de lectură din paginile cărţii, un moment prielnic meditaţiei şi cugetării filosofice.
În continuarea evenimentului va fi organizată o scurtă sesiune de întrebări şi răspunsuri.
Despre carte:
În "Lumea homerică" Aram M. Frenkian nu are în vedere poemele homerice ca o preistorie, ci preferă să vorbească de "protofilosofie". Aceasta indică şi anterioritatea temporală (proton - ceea ce este mai înainte, în timp), dar şi pe aceea de întemeiere (prothesis, ca proiect, protasis, ca premisă majoră în silogism). Ca "protofilosofie" aşadar, "lumea homerică" nu este doar ceea ce precede, dar şi ceea ce întemeiază, fiind astfel, în dispunere verticală, ca substrat care, asemenea subconştientului colectiv de care avea să vorbească Blaga, personează continuu.
S-a explicat "minunea greacă", adică filosofia în felurite chipuri, unele mai apropiate de adevăr, altele mai îndepărtate. Frenkian alegea limba ca paradigmă, poate că nu singura, dar, oricum, cea mai tare, fiind cea mai apropiată de mentalitate. "Evoluţia limbii şi evoluţia gândirii", în pereche, sunt astfel de nedesfăcut. Reconstituirea "lumii homerice" aşa cum o făcea Frenkian, o probează îndeajuns.
Apărută în 1934, "Le monde homerique" din cine ştie ce motive n-a avut, la noi, "soarta" pe care ar fi meritat-o. Rară şi în reţeaua publică (biblioteci) de ea vor fi luat cunoştinţă puţini. Adusă acum "acasă", prin traducere, poate să devină o carte pentru toţi. Merită! ( Gheorghe Vlăduţescu )
Despre autor:
Aram M. Frenkian (1898-1964). După încheierea studiilor universitare (Cernăuţi), studiază filosofia şi limbile clasice în Franţa (Sorbona şi l' Ecole des Hautes Etudes). Doctor în filosofie cu teza „Cosmologia lui Heraclit din Efes" (1931). Din 1945 este profesor de elină la Universitatea din Bucureşti. Membru al Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice, secţia de studii orientale; vicepreşedinte al Societăţii de studii clasice; din 1964 este şeful secţiei de istorie la Institutul de logică din Bucureşti.
Opera (selectiv): Etudes de philosophie presocratique I. Heraclite d΄Ephese (1933); Le monde homerique. Essai de protophilosophie greque (1934); Etudes de philosophie presocratique II. Empedocle d΄Agrigente - Parmenide d΄Elee (1938), Le realisme grec (1939); Le postulat chez Euclide et chez les modernes (1940); Despre bătrâneţe (1956); Înţelesul suferinţei umane la Eschil, Sofocle şi Euripide (postum, 1969). La aceasta se adaugă studii de specialitate şi traduceri din Sextus Empiricus.
