Lansarea volumului, prima de acest fel în Germania, este de o cu totul altă anvergură faţă de iniţiative de mai mici proporţii şi de interes zonal. De astă dată, proiectul finanţat de Ministerul Culturii a avut ca parte integrantă promovarea valorilor bistriţene la Herzogenrath, oraş înfrăţit cu Bistriţa, apoi la Besançon şi Budapesta.
Pregătit cu minuţie de directorul Cosma şi colaboratorii săi, evenimentul a fost şi un exerciţiu de demnitate românească, în sensul în care nu s-a cerut nimic gazdelor din ţara de la care ani şi ani se aşteptau ajutoare, ci totul a fost asigurat de proiectul bistriţean, inclusiv sala de sfat a consiliului orăşenesc din Herzogenrath. Primarul Marie Tier Sobscek, Reinhardt Kranz (preşedintele comitetului oraşelor înfrăţite), Josef Poque (şeful comisiei de învăţământ, sport şi cultură - cetăţean de onoare al municipiului Bistriţa), Alfred Sonders (directorul Casei de Cultură din Alsdorf), consilieri, reprezentanţi ai asociaţiilor culturale din oraş, sau germani originari din zona noastră au ieşit în întâmpinare.
Cel care a orchestrat manifestarea, directorul Cosma, a prezentat coordonatele evenimentului structurat pe o direcţie literară menită să pună în valoare antologia amintită, şi una de dans popular interpretat de şase tinere şi talentate perechi ale ansamblului folcloric “Cununa de pe Someş”. În continuare a transmis mesajul său primăriţa, care a spus: “Parteneriatul reprezintă foarte mult pentru noi, mai ales în dimensiunea sa culturală, manifestată pregnant în ultimul timp; am avut nu demult un concert clasic cu «Cvartetul Transilvan» foarte bine primit de concetăţenii noştri, iar acum reprezentanţi ai scriitorilor bistriţeni ne vizitează şi ne aduc în dar o culegere de texte literare cu ceea ce au scris mai frumos. Tot manifestare a parteneriatului este şi prezenţa unui grup de elevi din oraşul nostru la Bistriţa. Este acest moment, cel al bucuriei de a ura directorului Cosma şi celor care-l însoţesc, un bun venit”. A urmat Reinhardt Kranz, care a insistat asupra bunei colaborări la nivelul schimburilor şcolare din ultimii ani şi s-a exprimat entuziast la adresa proiectului cultural care i-a apropiat pe cetăţeni ai celor două oraşe înfrăţite. Kranz a transmis mâhnirea consulului român Constanţa Georgescu pentru a nu fi putut participa la un eveniment cu adevărat rar. La rândul său, Dorel Cosma a mulţumit pentru frumoasele, caldele cuvinte de bun-venit, şi a deschis prima parte a manifestării, lansarea antologiei, prezentată de Elena M. Câmpan în limba germană, precizând calitatea traducătoarei Hildegard Săcărea.
Între timp, Doina Petrovici şi Maria Herinean au împărţit volume participanţilor. Horaţiu Baciu, poet şi sensibil interpret de muzică, Emil Dreptate, autor a şase volume de versuri cu o armătură metafizică, de asemenea, jurnalist veteran în presa scrisă şi vorbită a Bistriţei, de mulţi ani corespondent al Radio România Actualităţi, Traian Săsărman, prozator şi jurnalist, ironic şi caustic deopotrivă, Victor Ştir şi Elena M. Câmpan, poetă ludică şi sobră, au fost urmăriţi cu interes pe variantele germane ale textelor româneşti. Dorel Cosma a citit o întâmplare plină de haz despre cum leul a ajuns să bată dolarul tocmai în Israel şi în mintea unui evreu. Au fost amintiţi cu câte un poem şi un fragment de proză scurtă Alexandru Uiuiu şi Veronica Ştir, absenţi, dar aplaudate şi textele lor alături de cele citite pe parcursul a mai bine de o jumătate de oră.
Partea a doua a manifestării a cuprins un program de dans popular executat de membri ai Ansamblului “Cununa de pe Someş”, avându-l maestru coregraf pe Teodor Puşcaş, iar la conducerea muzicală pe reputata Elvira Botoş, iar reprezentant al Uniunii Europene de Folclor, filiala România, pe coregraful Ioan Simionca. Tinerii dansatori s-au mişcat ca argintul viu şi în costumele populare au sugerat frumuseţea şi bucuria tinereţii, dar şi o vitalitate ascunsă a neamului nostru, dătătoare de speranţe. Dansurile “Brâul”, “Bârbucul”, suitele de pe Someş şi de pe Şieu au impresionat plăcut asistenţa, receptivă, de bună calitate. Alături, cântecele populare interpretate de Marioara Sigheartău şi Petre Petruse au fost răsplătite cu aplauze, astfel că manifestarea a lăsat o impresie excelentă, fapt subliniat în intervenţiile de final ale primarului... şi ale profesorului Zander.
Oaspeţii manifestării au putut vizita standul cu cărţile, în număr demn de luat în seamă, publicate de scriitorii bistriţeni.
Tot cu acest prilej a fost lansat şi numărul şase al revistei “Conexiuni”, care reflectă activitatea bogată a Centrului Cultural Municipal, publicând un jurnal de cenaclu, prezentări ale spectacolelor folclorice, recenzii ale unor cărţi recent apărute. Cu o ilustraţie foarte bună, revista se bucură de fiecare dată de preţuirea cititorilor şi îşi aşteaptă colaboratori valoroşi.
Întrebat despre ţinuta manifestării şi calitatea textelor, Reinhardt Kranz - pe care-l bănuim de o prea apropiată relaţie cu literatura - a apreciat antologia în termeni foarte precişi şi specializaţi; în aceeaşi măsură, Josef Poque s-a arătat impresionat de mişcarea literară din Bistriţa şi de maturitatea cu care manifestarea a scos la vedere lucruri mai puţin cunoscute, însă de certă valoare.
Nu în ultimul rând, Alfred Sonders, vorbitor de limbă română şi cunoscător al textelor
de la lansarea din cadrul “Sărbătorii Europei”, fără să exagereze, ne-a mărturisit că locuitorii au fost foarte impresionaţi (“paralizaţi”) de prestaţia de luna trecută a ansamblurilor “Balada” şi “Sincron”. Directorul Sonders a îndemnat la continuarea acestui gen de promovare a valorilor bistriţene de care se simte apropiat.
Vizibil marcat de încărcătura emoţională a evenimentului, Dorel Cosma a spus, printre altele: “Eu am fost impresionat de interesul cu care ascultătorii germani urmăreau textul în traducere. Este o mare satisfacţie finalizarea acestui proiect, lumea de aici a fost mulţumită şi atunci suntem încurajaţi a merge mai departe anii viitori, mă gândesc la Grecia, Italia, Spania şi poate cândva vom trece oceanul. Merită. O facem pentru cultura noastră, alte ţări fac mult mai mult după posibilităţile lor. Nu putem rămâne nici noi pururi în anonimat”.
