Celebra actrita obisnuia sa spuna ca dragostea nu are nimic de a face cu ceea ce te astepti sa primesti, ci cu ceea ce trebuie sa oferi, adica totul. Iar Katharine Hepburn a incercat mereu sa ofere totul, fara sa ceara nimic pentru sine.
Katharine Hepburn s-a nascut in 1907 in Hartford, Connecticut, intr-o familie foarte instarita. Tatal ei, medic de profesie, era un descendent al lui James Hepburn, al patrulea Duce de Boswell. Mama viitoarei actrite era o femeie cu vederi liberale socante pentru acea epoca, fiind una dintre sustinatoarele inversunate ale planificarii familiale.
Katharine se va casatori pentru prima data in 1928 cu afaceristul Ludlow Ogden Smith, dar cei doi vor divorta in aprilie 1933.
Hepburn si-a facut debutul artistic in piesa "The Czarina", in 1928 in Baltimore. Debutul pe marele ecran a venit la putin timp dupa aceea cu filmul "A Bill of Divorcement" din 1932. Primul premiu important, un Oscar pentru cea mai buna actrita, a venit in 1933 pentru interpretarea din cel de al treilea film, "Morning Glory". A mai castigat alte patru premii Oscar pentru "Guess Who's Coming to Dinner"(1967), "The Lion in Winter"(1968), "On Golden Pond"(1981). Avea totusi sa declare mai tarziu, mai mult sau mai putin serioasa, ca nu crede in premii si ca a fost vorba doar de noroc. Pana sa fie invinsa de Meryl Streep, Hepburn a detinut recordul pentru cele mai multe Oscaruri pentru cea mai buna actrita, avand insa in continuare un numar incredibil de nominalizari : 12. A castigat si un Premiu Emmy in 1975 si a primit alte patru nominalizari la Emmy si doua la Tonny, intr-o cariera de aproape sapte decenii. In 1999 American Film Institute o declara cea mai buna actrita intr-un top al legendelor cinematografului american.
Hepburn a fost considerata la sfarsitul anilor '30 o actrita buna, dar care nu reusea sa umple salile cinematografelor. Si daca pentru oricine altcineva o asemenea caracterizare ar fi putut insemna sfarsitul carierei, pentru Hepburn nu a fost decat o motivare mai puternica, asa ca actrita a ajuns sa joace pe Broadway in piesa "The Philadelphia Story", scrisa special pentru ea de Philip Barry. Succesul a fost atat de mare incat studiourile de la Hollywood au inceput sa se lupte intre ele pentru a o avea din nou in filme pe Hepburn. Ecranizarea piesei a fost un adevarat triumf si a marcat revenirea unei vedete.
In 1943 Hepburn a jucat alaturi de Spencer Tracy in "Woman of the Year". Era prima lor colaborare, dar cei doi vor mai juca impreuna in alte noua filme. Chiar daca Spencer nu va divorta niciodata de sotia sa, Hepburn va avea cu el o relatie ce va dura decenii, mai exact peste 25 de ani, un adevarat model in lumea filmelor. Iar legatura dintre cei doi s-a remarcat si in filmele in care au jucat impreuna, mult mai bine decat cele in care Hepburn aparea singura. Dupa o casnicie ratata, Hepburn a preferat sa se concentreze asupra carierei, iar Spencer Tracy ii oferea afectiunea de care avea nevoie.
Filmul "The African Queen" (1951) in care a jucat impreuna cu Humphrey Bogart a fost cea mai mare realizare profesionala a actritei din anii '50, dupa care numarul filmelor in care aparea a inceput sa scada. In anii '60 singurele productii notabile au fost "Guess Who's Coming to Dinner" si "The Lion in Winter".
In 1981 in pelicula "On Golden Pond" Hepburn a jucat impreuna cu Henry si Jane Fonda, revenind in atentia publicului, pentru ca in 1994 sa joace impreuna cu Warren Beatty in "Love Affair", o noua reusita. A fost insa si ultimul rol jucat in film, dupa care actrita a preferat sa se retraga treptat din viata publica, mai ales din cauza problemelor de sanatate tot mai grave. Avea sa moara in 2003, dupa ce evitase lumina reflectoarelor si intrebarile ziaristilor pret de aproape un deceniu, luptand cu necazurile varstei si cu o memorie tot mai capricioasa. Amintirile sale au fost transpuse si in doua carti de succes, "The Making of the African Queen" si "Me", publicate in 1991.
Katharine Hepburn a ramas in amintirea contemporanilor si admiratorilor nu doar ca o actrita remarcabila, dar si ca un model pentru publicul ei, mai ales datorita puterii de a-si trai viata dupa propriile reguli. Le-a impus studiourile noi standarde : fara interviuri, fara aere de vedeta si fara machiaje. Pentru ea nu existau constrangeri, ci doar provocari.