Pentru toti cei care doresc o iesire din cotidian, Sibiul poate fi destinatia perfecta, mai ales in acest an cand orasul are onoarea de-a fi "Capitala Culturala Europeana", lucru care l-a transformat intr-o imensa "scena culturala". Nume mari precum dirijorul Rinaldo Muratori, Goran Bregovic, Orchestra Simfonietta din Luxemburg si Duke Ellington Orchestra au urcat pana acum pe aceasta scena, si evenimentele nu s-au terminat. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara eforturile concertate ale municipalitatii sibiene, aflate "sub bagheta" primarului orasului Klaus Werner Johannis, cel care este si presedintele Asociatiei Sibiu 2007, organizatie ce se ocupa de coordonarea evenimentelor culturale.
Pana in prezent 33 de orase au primit titlul de Capitala Culturala Europeana, printre ele numarandu-se Atena, Amsterdam, Paris, Dublin, Madrid, Bruxelles, Praga, Copenhaga si Helsinki. "Cetatea Sibiului" este mandra sa se alinieze in randul acestor capitale culturale si sa-si deschida portile oricarui doritor de cultura."
S-a incercat punerea in valoare a traditiei culturale a Sibiului, pe care orasul si-a castigat-o prin Teatrul National "Radu Stanca", Filarmonica de Stat sau Muzeul Brukenthal, acestea fiind doar trei institutii care ofera publicului un flux continuu de manifestari culturale."
Cred ca ar fi cel mai potrivit pentru dvs., cititori ai acestui supliment, sa vorbesc despre manifestarile care au loc la Sibiu sub egida programului "Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007". Este absolut normal, ca primar al orasului si ca participant activ in coordonarea evenimentelor, sa incerc sa starnesc interesul oaspetilor si sa va adresez o invitatie la Sibiu, fie si numai pentru cateva zile. Consider ca fiecare dintre dumneavoastra poate gasi in Sibiu un eveniment pe gustul sau, programul "Capitala Culturala Europeana" beneficiind de o popularitate cu o crestere semnificativa de la lansarea sa in 1985 si pana astazi. Programul a fost initiat de Consiliul de Ministri al Culturii al Uniunii Europene, la sugestia Melinei Mercouri, ministru grec al Culturii, la acea data. Programul a fost conceput "cu scopul de a apropia popoarele Europei", dar si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se ghideaza dupa principiul rotatiei, ceea ce inseamna ca fiecare din tarile membre ale Uniunii Europene pot propune o capitala culturala intr-un an stabilit pentru fiecare in parte.
Obtinerea statutului de "Capitala Culturala Europeana" s-a datorat atat eforturilor echipei de coordonare cat si colegilor nostri din Luxemburg, care ne-au propus sa candidam ca parteneri ai lor pentru obtinerea acestei titulaturi. Asa se face ca, desi Romania nu era membra a Uniunii Europene la acea vreme, Sibiul a depus un dosar separat, candidand cot la cot cu Luxemburgul, cu un program propriu. Am convins un juriu independent format din experti in domeniul cultural. Am convins printr-un program bine pus la punct, cu extrem de multe evenimente, dar cred ca principalul atu pe care l-am avut a fost caracterul multicultural al orasului, care s-a nascut din convietuirea romanilor cu germanii, maghiarii si cu alte nationalitati. La aceasta se mai adauga cele opt secole de istorie urbana a vietii culturale, artistice si stiintifice, sirul impresionant de manifestari culturale existente : cunoscute pe plan international, lunga conectare la valorile europene, relatia veche si intensa cu Luxemburgul si spatiul de limba germana, toate au contribuit la a convinge juriul international. Dupa votul din 27 mai 2004, cand Consiliul de Ministri al Uniunii Europene a decis in unanimitate ca Luxemburg si Sibiu sa fie, in parteneriat, capitale culturale europene in 2007, nu am avut mult timp la dispozitie pentru a ne odihni dupa efortul depus la participarea in "competitie". stiam ca avem doi ani si jumatate la dispozitie pentru a reabilita orasul, pentru a stabili pana in cele mai mici detalii fiecare eveniment care urma sa aiba loc si mai stiam ca, desi pare o perioada de timp foarte lunga, pentru ce vroiam noi sa facem nu era de ajuns. Municipalitatea a depus toate eforturile pentru a face ca Sibiul sa fie functional din punct de vedere al infrastructurii.
Am inceput lucrarile imediat, reabilitand cele trei piete centrale ale orasului si 20 de strazi din centrul istoric impreuna cu pasaje, scari si turnuri. De asemenea s-a reconfigurat iluminatul public si arhitectural pentru a pune in valoare farmecul centrului istoric. Pentru cealalta misiune am infiintat Asociatia Sibiu 2007 care, impreuna cu mai multi operatori culturali, a avut sarcina de a selecta proiecte culturale de calitate pentru a fi incluse in agenda culturala a anului 2007. In total s-au programat peste 1.100 de evenimente din diferite domenii si pentru toate gusturile. In primele sase luni ale anului 2007 au avut loc peste 600 de evenimente din cele planificate, atat in locatii indoor cat si outdoor. Eforturile organizatorice au fost enorme, incepand cu evenimentul de deschidere a Programului Sibiu 2007 din 1 ianuarie si continuand cu cele care s-au succedat pe scena culturala sibiana. Consider ca pentru aceste prime sase luni avem un bilant pozitiv, lucru demonstrat de feedback-ul primit de la public, care a gustat toate evenimentele pe care noi le-am prezentat. Paleta de manifestari a fost construita de asa natura incat fiecare a putut regasi in program evenimente pe gustul sau. Totodata, acest timp care s-a scurs a constituit pentru organizatori si un prilej de a castiga experienta, prin urmare consider ca atat operatorii culturali, cat si Asociatia Sibiu 2007 vor reusi sa organizeze totul fara probleme in continuare.
Dar anul 2007 este departe de a fi incheiat, pentru ca mai urmeaza inca o jumatate de an in care mai avem de prezentat publicului aproximativ 700 de evenimente. Printre acestea s-ar putea sa fim nevoiti sa mai facem loc si altora, neprevazute. Am avut placuta surpriza de a primi solicitari din partea unor operatori culturali de a fi inclusi in program, pentru a participa la succesul programului Sibiu 2007. Cei care vor alege sa vina la Sibiu in urmatoarele trei luni vor vedea un altfel de Sibiu, deoarece vom transforma orasul intr-o imensa "scena in aer liber" deschisa diferitelor evenimente pe care le vom prezenta.
Pentru noi, cei care am dorit ca Sibiul sa fie Capitala Culturala Europeana, scopul acestui program a fost, inca de la depunerea candidaturii, sa aratam ca Sibiul se ridica, din punct de vedere cultural, la nivelul european. Un alt scop a fost acela de a creste vizibilitatea orasului, atat pe plan national, cat si pe plan international. Programul ne-a ajutat sa facem ceea ce alte orase nu au reusit, sa punem in valoare potentialul turistic al Sibiului, facand multe progrese in acest sens. Ma bucura foarte mult si faptul ca investitorii privati au inteles ca Sibiul poate fi o locatie buna pentru a-si deschide o afacere in domeniul turismului.
In momentul de fata se afla in constructie patru hoteluri, in luna iunie deschizandu-se deja primul hotel de patru stele din Sibiu.
Este un hotel mare, la care s-a muncit foarte mult, lucrarile fiind demarate la inceputul anului 2005. Unitatile de cazare existente au fost de asemenea reabilitate, tocmai pentru a oferi turistilor conditii mai bune de cazare. Pentru ca vrem ca vizitatorii nostri sa fie intampinati cum se cuvine, impreuna cu Consiliul Judetean, municipalitatea sibiana finanteaza lucrarile de modernizare si extindere a Aeroportului International Sibiu. Sunt sigur ca Sibiul a castigat in ultimii ani, si in deosebi anul acesta, o vizibilitate mai mare, aflata intr-o crestere continua, vizibilitate care va avea rezultate si in plan economic. Investitorii vor castiga astfel incredere in Sibiu si, sper eu,
il vor considera un mediu stabil
si avantajos pentru afaceri.
Pot spune ca am avut succes in ceea ce priveste asteptarile noastre referitoare la cresterea numarului de turisti, deoarece in primele patru luni ale anului, care nu reprezentau varful de sezon, numarul turistilor a crescut fata de anul trecut cu aproximativ 50%, iar pe parcursul verii si al toamnei ne asteptam ca tot mai multi oameni sa ne viziteze orasul.
Am avut si vom mai avea o serie de evenimente care vor atrage oameni si din afara Romaniei, precum concertele sustinute de Philarmonie der Natioen, Scala din Milano, Julio Iglesias sau Goran Bregovic ori festivalurile cu traditie precum Festivalul International de Teatru, Festivalul de Jazz si stagiunea Filarmonicii de Stat din Sibiu.
Nu stiu daca toate aceste amanunte v-au convins ca merita sa petreceti macar un weekend la Sibiu, dar profit de ocazie sa va adresez o invitatie tuturor sa veniti aici in 2007 si pentru a participa la o sarbatoare europeana a culturii, dar si pentru a vedea un oras extraordinar care are multe de aratat.
