In 1946 Albert Camus ajungea in Statele Unite ale Americii, si va petrece aici trei luni, in care viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatura a vizitat orasul New York, a ajuns la Washington si Philadelphia, a calatorit in in Quebec. Un scriitor francez practic necunoscut in afara tarii sale (unde era inca departe, foarte departe de faima de mai tarziu), cu memoria Algeriei in care copilarise si visele cuiva care parasea vechiul continent pentru Lumea Noua, Camus avea sa noteze in pagini prea putin cunoscute chiar si cititorilor sai acea experienta americana. Cu un amestec de curiozitate, entuziasm si retinerea unei inteligente mature, gata sa vada luminile si umbrele din jur cu aceeasi atentie, Camus se plimba pe strazi, printre cladiri, descopera oamenii si reperele, identitatea si monumentele, se familiarizeaza cu zgomotele, ritmul urban al metropolei si cu un alt fel de a fi. Un an mai tarziu, in 1947, primea cea mai ravnita distinctie literara, iar romanul “Ciuma” incepea o lunga si prestigioasa poveste de succes, dupa ce in 1942 “Strainul” surprinsese, socase, uluise.
Camus avea sa revina pe continentul american, de aceasta data in 1949, cand era deja o celebritate a lumii literare, insa de aceasta data va petrece alte trei luni in America de Sud, unde ajunge in Brazilia, Argentina, Uruguay, Chile. Si de aceasta data a fost vorba de un sir de conferinte, interesante pentru public si obositoare pentru autorul care de aceasta data se simtea imbatranit si, din pacate, tradat de o sanatate fragila, ceea ce il facea vulnerabil si nervos. Era aceeasi inteligenta lucida, descoperind o alta lume radical diferita atat de Franta sau Europa cat si de Statele Unite, si daca multi veneau sa il asculte atrasi cu siguranta de statutul de castigator al Nobelului, poate fara sa il fi citit inainte, nu putini au fost cei deja familiarizati cu stilul, ideile si gandirea sa.
Jurnale de calatorie cu notatii ce pot cu usurinta sa fie inserate intr-o nuvela sau o pagina de roman, vii, sensibile (uneori pana la o sensibilitate maladiva), surprinse, uluite, directe, sincere, construind o fresca cu atat mai interesanta astazi, la decenii dupa calatoriile lui Camus, sunt cu siguranta interesante atat pentru cititorii sai, cat si pentru cei care in general gusta mai curand astfel de insemnari, indiferent de istoria sau statutul autorului.
Albert Camus, Jurnale de calatorie, editura Polirom, 2022
