Judetele Arad si Vrancea se bat pe osemintele lui Slavici

Dupa ce interviul cu arh. Dan Slavici, nepotul direct al marelui scriitor, a aparut nu demult in ziarul nostru, am crezut de cuviinta sa mergem si in satul natal al lui Ioan Slavici, Siria, judetul Arad, spre a afla si opiniile consatenilor sai. Siria are aproximativ 8.500 de locuitori, fiind cea mai mare comuna din judet, cu perspectiva de a deveni oras. Toti sirienii cu care am discutat si-au manifestat dorinta ca osemintele scriitorului, aflate intr-un cimitir din Panciu, sa fie stramutate in satul sau natal. "Suntem pregatiti pentru a-l primi pe Slavici" Primul cu care am stat de vorba acolo a fost Valentin Bot, primarul Siriei, care ne-a spus: "Noi suntem pregatiti pentru a-l primi pe Slavici si speram ca in viitorul apropiat sa se si realizeze acest proiect. Toti de aici doresc ca Ioan Slavici sa fie adus la Siria". Pentru ca proiectul sa se infaptuiasca, Primaria i-a convocat pe fruntasii satului la o adunare cetateneasca, unde s-a dezbatut problema. Cum spunea primarul, toti au fost de acord ca Slavici sa fie adus in Siria. Valentin Bot stie ca autoritatile din Panciu, indeosebi cele bisericesti, nu vor sa cedeze osemintele ilustrului scriitor. Dar, spre a obtine pretioasele relicve, primarul intentioneaza ca la inceputul anului viitor sa mearga la Panciu, ca sa se faca inteles de cei de acolo. Tot dl Bot ne-a informat ca mai sunt sirieni cu numele Slavici si sustin ca sunt rude ale scriitorului. Amintiri in satul natal Casa natala a lui Slavici nu mai exista, pe locul ei fiind ridicata actuala cladire a Postei. Muzeul Memorial inchinat scriitorului se afla in frumosul castel Bohus, construit in prima jumatate a secolului al XIX-lea, in stil neoclasic. Muzeul, inaugurat in 1960, prezinta momente din copilaria lui Ioan Slavici, anii de scoala primara petrecuti la Siria, apoi din anii studiilor de la Arad, Timisoara, Budapesta si Viena. Aici sunt pastrate si obiecte care i-au apartinut scriitorului, printre care biroul sau de lucru, mobila locuintei sale de la Bucuresti, manuscrise, fotografii, acte, manuscrise, editii din operele sale etc. Castelul este incadrat de trei lucrari artistice: bustul lui Slavici, sculptat de Ioan Tolan, bustul lui Mihai Eminescu, de acelasi sculptor, si statuia lui Ion Russu-Sirianu, opera sculptorului C. Balacescu. Siria mai dispune de doua monumente legate de viata lui Slavici: pe strada 85 Infanterie, pe cladirea Postei, o placa comemorativa, asezata de Uniunea Scriitorilor din Romania, aminteste ca in acel loc a vazut lumina zilei Ioan Slavici, la 18 ianuarie 1848. Pe strada

Ion Russu-Sirianu, la numarul 173, se afla modesta cladire a scolii romanesti de odinioara, una din primele scoli romanesti din zona Aradului, unde Ioan Slavici s-a desprins cu tainele alfabetului. "Dreptul de a fi inmormantat la Siria este opera lui literara" Ileana Florea, directoarea Muzeului Memorial "Ioan Slavici", si-a dedicat intreaga activitate memoriei scriitorului si doreste din tot sufletul ca osemintele acestuia sa fie aduse la Siria. Iata ce spune dna directoare: "Dreptul de a fi inmormantat la Siria este opera lui literara, cu locurile de aici, cu oamenii de aici. Testamentul lui Slavici este opera lui literara. Cei de la Panciu flutura o hartie pe care nu a citit-o nimeni, nici dl Vatamaniuc, biograful scriitorului". Ileana Florea este suparata pe cei care-l ataca si astazi pe Ioan Slavici si, in acest sens, semnaleaza aparitia, in revista "Magazin istoric", a unui jurnal al Elizei Bratianu, sotia lui Ionel I.C. Bratianu, care fusese eleva a scriitorului. Jurnalul a aparut sub titlul "In Romania, ca si feudala pe atunci...", iar Eliza Bratianu isi aminteste ca Slavici ii invata pe elevi care erau granitele Romaniei, aceleasi cu ale Romaniei Mari. Dna directoare mai spune: "Nu stiu de ce-l judeca pentru lucruri la care nu au fost martori. Nu stia ce se va intampla dupa razboi. Avea oroare fata de razboi, avea mari rezerve fata de Rusia, ca si Eminescu". Orgoliul Siriei Cea mai mare mandrie a sirienilor este faptul ca sunt consateni cu marele scriitor. Elevii vin la biblioteca si cer carti scrise de Ioan Slavici, dupa cum ne-a informat bibliotecara Mariana Tuna. Comuna care l-a nascut pe Ioan Slavici este atestata documentar inca din secolul al XIV-lea, ca resedinta a unui cnezat sau voievodat. In veacul urmator, a devenit resedinta unui vast domeniu, ce cuprindea o mare parte din actualele judete Arad si Hunedoara. Deasupra Siriei se vad si acum ruinele cetatii feudale, ridicata prin veacul al XIII-lea. Voievozii si cnejii romani aveau un rol conducator in aceasta cetate. Astfel, in 1440, documentele vorbesc despre un voievod Stefan din Siria. In a doua jumatate a secolului al XV-lea, cetatea a fost detinuta de Matia Corvin, fiind inchis aici si unchiul sau Mihail Salajanu. Viata culturala a Siriei este vie, caminul cultural functionand neintrerupt. In comuna activeaza ansamblul folcloric Siriana si grupul vocal Podgorenii, ambele cu succese la festivalurile folclorice din tara si din strainatate. Asadar, sirienii sunt demni de marele lor consatean, clasic al literaturii romane. Vom vedea ce spun si cei din Panciu.

Adrian Bucurescu