David Johnson (10 mai 1827 - 30 ianuarie 1908), pictor american.
Foarte putini artisti americani din secolul XIX au reusit sa creeze o opera atat de variata. S-a impus mai ales ca pictor peisagist, in tablourile sale infatisand nordul SUA. Johnson a realizat si portrete, naturi moarte, foarte rar altfel de compozitii. Arta sa a evoluat de la simplele reprezentari ale naturii, transformate de notiunea despre ideal a Hudson River School, la un stil care incorporeaza claritatea precisa a viziunii, asa cum era aceasta folosita de artistii americani pre-rafaeliti. Mai tarziu Johnson a inceput sa adopte in stilul sau elemente ale scolii franceze Barbizon. Datorita acestor fluctuatii stilistice, cariera sa a intrat ulterior intr-un con de umbra, fiind reevaluata abia recent in toata bogatia ei.
Nu se cunosc prea multe detalii despre viata lui David Johnson. Se pare ca primul profesor a fost chiar fratele sau, pictor portretist destul de talentat. In 1850 a fost pentru scurt timp elevul lui Jasper Francis Cropsey, dar deja Johnson reusise sa se impuna in lumea artei. Se pare ca a fost inscris pentru doua semestre la National Academy of Design si a fost bun prieten cu artisti ca John Kensett, John Casilear, Benjamin Champney. A participat la mai multe dintre expozitiile organizate de national Academy of Design si a locuit aproape toata viata la New York. In 1876 a reusit sa obtina premiul intai la Centennial Exposition, organizata in Philadelphia. Desi a avut in colectia sa mai multe lucrari realizate de artisti europeni, nu se stie exact daca Johnson a calatorit vreodata in Europa.
