In cazul filmului 'Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii', regizorul Catalin Mitulescu a optat pentru o altfel de distributie, mizind foarte mult pe debutanti si preferind sa exploreze registre mai putin rodate ale actorilor consacrati. Desi a mers la risc, reteta s-a dovedit un succes. Si o parte din acest succes se datoreaza unui 'monstru sacru', 'legenda vie a comediei romanesti' (si lista de clisee poate continua), Jean Constantin. Care de data asta, aproape de sfirsitul carierei sale de actor, a schimbat brusc registrul dintr-unul de comedie intr-un rol cu rezonante dramatice.
Teatrul de revista - o gaura neagra
Criticul de film Valerian Sava considera ca este o mare pierdere faptul ca actori foarte mari care s-au lansat in teatrul de revista au ramas blocati intreaga cariera in acelasi rol. Posibile explicatii pentru aceasta situatie sint lipsa de continuitate creata de regizorii de talent si prioritatea, in politica promotionala (atit inainte, cit si dupa 1989), a regizorilor lipsiti de viziune si personalitate. Astfel, un actor precum Jean Constantin a avut, in general, roluri de comedie sau aparitii curioase, bizare, in filmele lui Sergiu Nicolaescu si altii din aceeasi gasca, care au construit 'epopeea cinematografica nationala'.
Autoparodia
'Este in primul rind un merit al lui Mitulescu pentru ca a reusit sa faca o distributie foarte aplicata personajelor si mediului respectiv. Jean Constantin e o aparitie episodica, dar bine conturata. El isi descopera o vocatie greu de banuit din filmele anterioare, cu o anumita tenta dramatica', spune Valerian Sava. 'O aptitudine mai putin cultivata de el este autoparodia. Jean Constantin inoveaza si infirma imaginea noastra despre sansele lui. Aceasta experienta il recomanda pentru un rol de anvergura', a completat el.
Irina Nistor a reactionat entuziast: 'A facut un rol absolut extraordinar. Este pacat ca pina acum nu i s-a oferit ocazia sa-si schimbe registrul, pentru ca de aceasta data a demonstrat ca este un actor total', a declarat criticul pentru 'Cotidianul'. 'A fost curajos atit Jean Constantin, cit si Mitulescu pentru aceasta colaborare', a completat ea.
Pe de alta parte, criticul Magda Mihailescu nu s-a aratat citusi de putin surprinsa de prestatia actorului in filmul lui Mitulescu: 'La inceputurile sale din film, prin 1965, in Procesul alb bunaoara, al lui Iulian Mihu, nu exista vreun semn al ispitelor comediei cu orice pret. Asa ca aparitia din filmul lui Mitulescu nu este decit o tirzie, prea tirzie revenire la instrumentele demult depasite', explica ea.
Criticul Mihail Chirilov ne-a declarat: 'Atunci cind un actor face numai comedie, tindem sa-i minimalizam performanta. E o lectie pe care nici Academia de film americana n-a invatat-o inca. Atunci insa cind un actor de comedie vine si face drama, sau, oricum, nu mizeaza pe trucurile pe care le amploiaza in comedie, incepem sa vedem un actor adevarat. De ce tocmai acum? Pai poate pentru ca nimeni n-a avut flerul lui Mitulescu, majoritatea considerind actorii romani niste creaturi tipizate, inchise in niste sabloane de interpretare din care nu mai pot iesi'.
'Nu e vina mea'
Jean Constantin nu vede rolul sau din acest film ca pe un punct de cotitura in cariera sa. 'Eu punctez acolo, nu am rol principal. Am facut ce mi s-a cerut in calitate de actor, atit. Mitulescu e un regizor foarte bun, priceput, care stie sa distribuie actorii si stie sa ceara ceea ce vrea pentru succesul filmului', a declarat el. Isi aminteste cu placere de scenele filmate cu copiii, care s-au dovedit foarte talentati: 'Nu am tras foarte multe duble cu ei, desi asa se intimpla, in general, cind lucrezi cu copii'. Este putin iritat in schimb, atunci cind este intrebat de ce nu a avut o paleta mai larga de roluri: 'Nu e vina mea. Eu, ca actor, ma supun: sparg lemne, maninc, gatesc, sint bucatar, ca-n Toate pinzele sus, sint ceea ce cere regizorul de la mine. Eu nu am cerut niciodata nici un rol. Au fost foarte multi actori care au disparut fara sa ceara vreodata un rol'.
Roluri celebre
Jean Constantin a ramas cunoscut publicului in prestatii actoricesti stereotipe: minoritarul care e mereu clovnul grupului. Filme care i-au adus celebritatea: 'B.D., la munte si la mare' (1971); 'B.D. in alerta' (1971); 'Toate pinzele sus!' (1976); 'Nea Marin miliardar' (1978); 'Iancu Jianu, haiducul' (1981); 'Duelul' (1981); 'Coana Chirita' (1986); 'A doua cadere a Constantinopolului' (1994).
Ioana Calen
