Dupa moartea mamei sale Delia redescopera orasul ei natal, Napoli, locul unde s-ar putea sa descopere mai multe atat despre pierderea invaluita in mister a celei care i-a fost candva atat de apropiata, cat si despre familia ei si secretele care i-au fost ascunse prea multa vreme. S-ar fi asteptat cineva la aceasta moarte? Cu siguranta nu Delia, care a crezut mereu ca vor avea suficient timp la dispozitie pentru a vorbi, pentru a petrece timp impreuna, pentru a se intoarce in trecut. Ramasa acum singura, va incepe pas cu pas nu doar sa vada cu ochii adultului spatiul magic al copilariei, dar si sa afle mai multe despre originile sale.
Si ca in orice familie veche s-ar putea sa afle ca si a ei ascundea multe minciuni, taine si compromisuri, iar telefoanele primite in legatura cu moartea mamei nu vor face decat sa incalceasca si mai mult totul. Oare Delia s-a trezit intr-un roman politist sau pur si simplu o mare parte din ceea ce stia despre familia ei era daca nu direct fals, atunci macar infrumusetat, indulcit, prezentat ca firesc si romantic.
Cartea a fost ecranizata in 1995, in regia lui Mario Martone, iar filmul a intrat in competitie la Festivalul de Film de la Cannes.
Elena Ferrante, Iubire amara, editura Pandora M, 2020