Sursa foto: wikipedia.org
In Evul Mediu, Grasse era cunoscut ca un important centru comercial, in special pentru tabacariile sale. Articolele din piele produse aici erau la mare cautare, orasul ajungand sa aiba o reputatie datorita calitatii produselor sale. Dar manusile din piele miroseau, ceea ce i-a determinat pe mai marii nobili sa renunte la a le mai purta. Intr-o zi, Galimard, un tabacar din Grasse, a avut ideea de a realiza manusi din piele parfumata. Astfel a aparut o noua breasla, cea a parfumierilor, iar dealurile din jurul orasului Grasse au fost “pictate” cu flori de jasmine, zambile, trandafiri, violete, lavanda si cu livezi de portocali pentru producerea de parfumuri.
Industria manusilor din piele cunoaste incet-incet declinul, astfel, pielarii au renuntat complet la prelucrarea pieilor in favoarea parfumurilor la mijlocul secolului al 18-lea. Companii de top dateaza din aceasta perioada, printre care si a treia cea mai veche companie de parfum din lume, Galimard, infiintata in 1747. Si astazi, ca in vremurile de odinioara, mirosurile fine care ne incanta simturile sunt “colectate” de pe dealurile ce inconjoara orasul Grasse, pline de iasomie, trandafiri, lavanda, portocali si tuberose.
In prezent, in Grasse, exista aproximativ saizeci de companii din industria parfumurilor, in care lucreaza 3500 de persoane. Doar pentru colectarea florilor Jasmin, un ingredient cheie al multor parfumuri, se ocupa un numar mare de angajati. Florile trebuiesc culese in zori, atunci cand mirosul lor este cel mai puternic, apoi, imediat, acestea sunt supuse unui proces numit „enfleurage a froid” (extractie la rece).
Procedura prin care florilor li se “fura” mireasma difera de la caz la caz, in functie de tipul acestora. „L’enfleurage a froid” este operatiunea de extragere a parfumului din florile prea delicate pentru a fi supuse altor proceduri: iasomie, tuberoze, violete, trandafiri. Petalele fine sunt asezate atent una langa cealalta, pe o suprafata subtire de grasime, un amestec de vita si porc, care acopera, la randu-i, o placa dreptunghiulara din sticla, cu margini din lemn. Petalele sunt schimbate la cateva zile, pana la saturarea completa a grasimii. Etapele ce urmeaza sunt multe si laborioase, dar pentru a va face o idee, pentru un litru de extract este nevoie de o tona de flori de iasomie.
O alta tehnica folosita pentru obtinerea parfumului este distilarea. Pentru a distila 450 kg de lavanda este suficient o jumatate de ora insa, pentru aceeasi cantitate de lemn de santal sunt necesare optzeci pana la o suta de ore de distilare. Dupa ce esentele frumos mirositoare sunt obtinute, acestea ajung in mainile Nasului, sau a parfumierului, daca dorim sa folosim un termen mai prietenos.
Nasul trebuie sa aiba o memorie olfactiva incredibila, trebuie sa recunoasca intre doua si trei mii de mirosuri. Cel putin douazeci de arome sunt amestecate pentru un parfum simplu, si pana la o suta pentru unul mai complex. In afara de a fi capabil sa identifice si sa se amestece arome, un nas trebuie sa se gandeasca, de asemenea, la costul de productie, la stabilitatea parfumului dupa imbuteliere, precum si la modul in care un parfum va interactiona cu alte substante.
Dintre miile de parfumieri ai lumii, doar aproximativ cincizeci au capacitatea de a distinge mai mult de trei mii de arome diferite.Toti cei cincizeci s-au specializat in Grasse. Colaborand si astazi cu cele mai multe fabrici din acest oras, parfumierii isi vand creatiile in intreaga lume. Multi dintre ei au colaborat si cu branduri mari de parfumuri, inclusiv Chanel si Dior. Grasse a reusit sa transforme comertul intr-o adevarata arta, care combina luxul, rafinamentul si calitatea produselor create sau prelucrate. Puteti descoperi aceasta arta vizitand o parfumerie, creandu-va propriul parfum, sau plimbandu-va pe strazile inguste din centrul istoric.
21 August 2013
A.I.
editor artline.ro
