Orasul Bacau situat la confluenta raurilor Siret si Bistrita, vechi targ, are o istorie de secole, fiind atestat documentar pentru prima data in Evul Mediu, in ciuda dovezilor arheologice ce ii fixeaza radacinile in perioada neolitica (cultura Cucuteni si asezarea dacica de la Racatau). Denumirea orasului provine dupa cum sustin unii istorici de la un oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de la "baca" (fructul vitei-de-vie, ce se cultiva prin aceste parti). In documentele straine el mai apare si sub formele: Bacovia, Bacova, Bacow. Prima atestare documentara dateaza din anul 1408, si anume privilegiul comercial pe care Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, l-a acordat negustorilor din Liov. In 1467 localitatea Bacau este ocupata o vreme de ostile maghiare conduse de Matei Corvin. Ulterior localitatea este amintita ca important punct de vama in relatiile comerciale dintre Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca. La sfarsitul secolului al XV-lea in orasul Bacau s-a stabilit Alexandrel, unul din fiii lui Stefan cel Mare, care a zidit aici Curtea Domneasca si Biserica Precista, cunoscute monumente istorice. Tot din documentele acelor vremuri aflam ca din punct de vedere demografic, asezarea se numara printre cele mai mari din Moldova (cam 4000 de case). In anul 1476 Stefan cel Mare a poruncit arderea localitatii pentru a nu oferi adapost invadatorilor otomani. Orasul a renascut foarte repede, incat in anul 1600 a salutat trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza pentru prima oara unirea celor trei tari romane. In perioada anului 1832 Bacaul era impartit in doua mahalale, numite "ciastii", care purtau numele de Rosu si respectiv Negru. Ca si in restul tarii, in acea perioada iluminatul se facea cu felinare fixate de stalpii in care ardeau lumanari de seu. Mai tarziu au aparut lampile cu gaz (in locul lumanarilor) si abia in 1902 strazile au fost luminate cu ajutorul lampilor electrice. Bacaul a fost dintotdeauna un centru dezvoltat din punct de vedere comercial, in secolul al XIX-lea fiind deja orientat economic spre fabrici de hartie (1841), de cherestea, tabacarii si manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt si de caramizi, tigle si olane. In 1923 Ateneul isi deschide portile cu sprijinul dat de George Bacovia si Grigore Tabacaru. Mari figuri ale culturii si stiintei romanesti au numele legat de Bacau: Vasile Alecsandri, George Bacovia, biologul Ion Borcea. |
inchide 
Newsletter
Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
