Matasea a fost si a ramas unul dintre cele mai elegante si scumpe materiale, istoria acesteia intinzandu-se de peste 5000 de ani. Firul natural de matase, creat de asa numitii viermi de matase si care se transforma ulterior in fluturi aproape imposibil de remarcat are si o poveste.
In China sericicultura, cresterea si inmultirea viermilor de matase, era una dintre activitatile oamenilor. Astfel se obtineau “gogosile”, care erau destinate prelucrarii. Secretul acesta a ajuns insa in Europa acum 1500 de ani si in jurul lui s-au tesut de-a lungul vremii nenumarate legende. Una dintre acestea relateaza povestea Imparatului Huang Di (“Imparatul Galben”) si a sotiei acestuia Lei Zu. In basmele copilariei am citit despre imparatul unui tinut foarte intins, renumit pentru intelepciunea sa si pentru inventiile sale atat de utile oamenilor. Nici imparateasa nu era mai prejos. Conform legendei, ei ii datoram descoperirea firelor de matase.
Intr-o dimineata, cand se plimba in gradina palatului, Imparateasa Lei Zu a vazut un sarpe de frica caruia s-a urcat intr-un dud. Acolo sus i-au atras atentia oua foarte micute, lipite de frunze. In zilele care au urmat, imparateasa a observat cu atentie evolutia acestora: cum au iesit omizile, cum se hraneau din frunzele copacului, cum deveneau din ce in ce mai mari si cum se exfoliau. Lei Zu a observat firele fine care formau un invelis protector.
Matasea a devenit foarte importanta in China, iar cererea pe piata a inceput sa creasca din ce in ce mai mult. Chinezii au pastrat taina producerii firului de matase, iar comertul cu viermi de matase era strict interzis.
Matasea a ajuns pe vestitele cai, denumite “drumurile matasii”, in Europa, fiind scumpa si foarte apreciata. Unul dintre drumuri ducea la Marea Neagra, spre Bizant, Istanbulul de astazi, si Roma. Matasea era simbolul, dupa care au fost denumite si aceste cai ale comertului. Tot pe aici se transportau din China ceaiul, hartia, sticla sau diferitele mirodenii.
Astazi, din firele foarte fine de matase apar haine elegante, de cea mai buna calitate.
Imagine: denmark-en-vogue.de
A.V.
editor artline.ro
