Cum au influentat sotia monarhului destinul unui regat? In ce masura relatia dintre cei doi si functionarea ei au afectat conducerea statului, si oare cat de des in spatele unor decizii radicale, care au afectat milioane de vieti, au stat in fapt capricii, sfaturi venite din partea celuilalt, rugaminti care nu au putut fi refuzate? Trecand dincolo de istoria "oficiala", adesea anosta si lipsita parca de viata, cartea ajunge in intimitatea cuplurilor puterii, acele perechi regale care au condus si adesea au pierdut in mod tragic tronul, au reusit sau nu sa tina intr-un dificil si fragil echilibru spatiu domestic si cel public, au ramas in cronici, arhive si memoria colectiva drept personaje pozitive, luminoase, mitizate sau dimpotriva au devenit un capitol funest si intunecat.
Fascinant la "Istoria cuplurilor regale" (si ideea este valabila in orice cuplu conducator) este ca dincolo de perceptia superficiala arta de a guverna - si de a o face bine - nu este aproape niciodata un privilegiu exclusiv al regelui, o capabilitate masculina, iar influenta in bine sau in rau a consoartei a facut adesea ca pagini de istorie sa fie rescrise radical. Si daca ideea monarhica, a conducatorului sacralizat, fascineaza si astazi, iata ca de aceasta data cercetatorul priveste, descopera si prezinta nu conducatorul solitar, ci cuplul. O carte de istorie, dar o istorie vie, plina de mistere, surprize si detalii prea putin cunoscute, o cronica pasionanta si pasionata a catorva dintre perechile regale ale istoriei.
Jean-Francois Solon, Istoria cuplurilor regale, editura Nemira, 2018