Pe 9 mai, de Ziua Europei, la Sala Palatului a avut loc Spectacolul de Gala al editiei de anul acesta a Festivalului Filmului European, ocazie cu care a fost prezentat filmul "L-am servit pe Regele Angliei" al regizorului ceh Jiri Menzel. O scurta invitatie la "degustarea pe indelete" a productiilor cinematografice prezente in festival, din partea directorului Institutului Cultural Roman, Horia-Roman Patapievici, un mesaj video al Printului de Wales, unul dintre cei mai importanti sustinatori ai miscarii "Slow Food" si un declarat iubitor al traditiilor si al produselor rurale romanesti, si un alt mesaj, al regizorului Jiri Menzel, au precedat prezentarea filmului din seara de gala. Unul dintre cei mai renumiti regizori de film din Europa, castigator al unui Oscar pentru film strain cu productia "Trenuri bine pazite" (1966), Jiri Menzel a venit la Bucuresti cu cea mai recenta productie, "L-am servit pe Regele Angliei", film nominalizat anul acesta pentru Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin.
Ecranizare dupa un roman de Bohumil Hrabal, pelicula lui Menzel spune povestea unui ospatar din Praga a carui viata, prezentata in flash-back-uri, se confunda cu istoria primelor decenii ale secolului trecut in Cehoslovacia. "Literatura lui Hrabal a fost pentru mine si pentru generatia mea surprinzatoare. O literatura despre oameni, sentimente, o literatura cu mult umor si care arata, in fapt, cum este viata.", a declarat regizorul intr-o conferinta de presa. Marirea si decaderea lui Jan Dite, cum ar putea fi rezumat filmul lui Menzel, este, in fond, o poveste despre omul simplu, prins in vartejul istoriei, careia ii pica in plasa cu buna stiinta. Omul cu idealuri imediate, neatent la zarurile aruncate peste capul lui, jongland in permanenta cu ziua de maine. Un "Iov" contrafacut, care castiga totul intr-o clipa si pierde totul in alta, dar care pare incapabil de suferinta. Construit cu umor bland si cu ironie calda, personajul lui Menzel, un ospatar care face o cariera tot mai frumoasa in restaurante din ce in ce mai selecte, inclusiv in perioada nazista, sfarseste intr-o inchisoare comunista de unde iese dupa aproape 15 ani si se retrage intr-un orasel parasit, unde o ia de la capat. Un film in care metafora vizuala curge firesc, punctata in permanenta de accente muzicale, productia regizorului ceh construieste o lume dulce-amara, exuberanta si in acelasi timp grotesca, in care hazardul joaca rolul cel mai important.
"Imi place foarte mult sa fac teatru. Din teatru omul invata stilizarea", marturisea regizorul la conferinta de presa. Tocmai aceasta stilizare a imaginii devine elementul cel mai important in "L-am servit pe Regele Angliei". Multiplicarea lui Jan in oglinzi paralele, in finalul filmului, o scena profund teatrala, exprima probabil cel mai bine esenta unui personaj care se cauta pe sine prin lume si prin viata timp de o jumatate de secol. Adevarul propriu ramane secretul lui. Ca si cel al lui Jiri Menzel care marturisea: "Daca as putea sa va spun care este adevarul meu, nu as mai face filme."
