Astazi, 3 februarie 2014, se implinesc 60 de ani de la moartea lui Ionel Teodoreanu, romancier si avocat roman cunoscut mai cu seama pentru scrierile in care evoca varsta copilariei si adolescentei. Ionel Teodoreanu, dupa numele real Ioan-Hipolit Teodoreanu, s-a nascut la Iasi in data de 6 ianuarie 1897, ca al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu si al Sofiei Musicescu Teodoreanu. Desi bunicul prozatorului pe linie materna a fost Gavriil Musicescu, unul dintre primii muzicologi care au patruns in esenta folclorului romanesc autenic, micul Ioan avea sa prinda mai mult drag de cuvinte decat de notele muzicale.
Ionel Teodoreanu a debutat in 1919, in revista “Insemnari literare”, cu “Jucarii pentru Lily” iar debutul editorial l-a avut cu volumul de nuvele “Ulita copilariei” (1923). Intre 1920 si 1923 scriitorul nu va fi deosebit de productiv, in acest rastimp publicand foarte putin: povestirile intrate in volumul “Ulita Copilariei” si alte cateva ce vor ramane doar in paginile revistei Viata Romaneasca. Din 1924 insa, Ionel Teodoreanu incepe sa lucreze manat de inspiratie la trilogia “La Medeleni”, publicand pana in 1928 mai multe parti din acest roman.
Actiunea se petrece in mare parte la mosia familiei Deleanu, la Medeleni. Scriitorul Ionel Teodoreanu descrie viata unor copii: Danut, Olguta si Monica. Dupa cum sustine si autorul, Olguta este unul dintre cele mai reusite personaje ale operelor literare. Dupa parerea tatalui ei, ea este un "drac ingeresc", "un amestec de puritate si inclinatii spre mici rautati". Se agita mereu, nu accepta sa fie contrazisa si incearca sa subordoneze tot ce o inconjoara. Olguta se indragosteste de Vania, un barbat mult mai in varsta decat ea, planuieste sa se casatoreasca cu el si sa plece in America, dar descopera ca are cancer. In final, ea se sinucide. Dupa moartea Olgutei, familia Deleanu vinde mosia La Medeleni deoarece le aminteste prea mult de Olguta, pe care au iubit-o asa de mult.
Criticul literar George Calinescu ii ironiza stilul incarcat, usor baroc, poreclindu-l "Metaforel" si ii desfiinteaza in “Istoria literaturii romane de la origini si pana in prezent” cele trei romane ale ciclului “La Medeleni”. Calinescu creeaza chiar si un verb pentru a desemna stilul lui Teodoreanu, a "medeleniza". In ciuda ironiilor lui Calinescu romanul isi invaluie cititorii intr-un voal al poeziei sufletului adolescentin.
Din marele numar de romane pe care prozatorul le publica intre 1939 si 1948, singurul care se detaseaza prin valoare este “Pravale Baba” (1940), acesta impreuna cu cele trei carti de amintiri si volumul de poeme postume “La portile noptii” (dupa romanul cu acelasi titlu) incheind in chip fericit traiectoria sinuoasa a creatiei lui Ionel Teodoreanu.
Intrebat ce prozatori din generatia ivita dupa cel dintai razboi mondial i-au retinut atentia, Liviu Rebreanu mentiona printre primii pe Ionel Teodoreanu: “caruia ii transmit salutul si multumirea mea pentru toate paginile pe care le-a scris si pe care le-am citit cu atat mai mare placere cu cat eu nu le-as fi putut scrie niciodata”. Ionel Teodoreanu s-a stins din viata la 3 februarie 1954 in Bucuresti.
I. C.
editor artline.ro
Februarie 2014