In anul 2016 se implinesc 200 de ani de la nasterea lui Ion Ghica, personalitate marcanta a secolului al XIX-lea si unul dintre cei mai importanti sustinatori ai genezei Romaniei moderne.
Descendent al marii familii de domnitori, Ion Ghica a obtinut diplomele de Bacaulaureat in Litere si Stiinte matematice la Sorbona si a devenit inginer urmand cursurile prestigioasei institutii Ècole Royale des Mines. Revenit de la Paris, alaturi de colegii sai de generatie a initiat Revolutia de la 1848, a pledat pentru Unirea Principatelor, a devenit Principe de Samos in perioada exilului, apoi, revenit in tara, a fost prim-ministru de patru ori - la Iasi si la Bucuresti, in vremea domniei lui Cuza si Carol I. A fost primul Presedinte al Academiei Romane, Director al Teatrului National si Ministru al Romaniei la Londra. Ilustru economist, a promovat cultura economiei si valori care au incurajat piata libera, eliminarea robiei si privilegiilor de orice fel, eforturile sale contribuind semnificativ la dezvoltarea Statului roman modern.
Prin Scrisorile catre Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii romane, evocand evenimentele istorice la care a luat parte in Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia, povestind despre viata de zi cu zi din Bucurestiul de altadata ori despre inalta societate, lasand mostenire unul dintre cele mai cuprinzatoare tablouri ale secolului sau.
Ion Ghica s-a nascut la 12 august 1816 la Bucuresti si a incetat din viata la 22 aprilie 1897 la conacul sau de la Ghergani.
Omagiu adus lui Ion Ghica, la Domeniul de la Ghergani
La initiativa stra-stranepoatei sale, Irina Bossy – Ghica, duminica, 11 septembrie 2016, s-a desfasurat evenimentul omagial dedicat implinirii a 200 de ani de la nasterea lui Ion Ghica. Evenimentul a avut loc la Domeniul de la Ghergani, cu sprijinul Primariei din Racari, judetul Dambovita.
In parcul Domeniului, in fata Capelei unde este inmormantat Ion Ghica alaturi de sotia sa, Alexandrina, a fost lansata cartea Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani, studiu monografic realizat de istoricul de arta Ruxanda Beldiman, publicat de Editura Istoria Artei.
Programul evenimentului a cuprins turul ghidat organizat de doamna Beldiman, urmat de o sesiune solemna in cadrul careia au vorbit doamna Irina Bossy – Ghica, initiatoarea proiectului de restaurare la Ghergani, doamna Myriam Ghica (Elvetia), stranepoata lui Ion Ghica - genealog, doamna Georgeta Filitti - istoric, domnul Silviu Miloiu - istoric, domnul Matei Cazacu - istoric si genealog (Franta).
Discursul lor a fost completat de recitalul ansamblului cameral 4Cellos format din Ella Bokor, Mircea Marian, Stefan Cazacu si Radu Sinaci. La eveniment au luat parte numerosi membri ai familiei Ghica si ai vechilor familii nobiliare, precum si personalitati ale vietii culturale romanesti.
Evenimentul a fost organizat de Asociatia Domeniul Ghica Ghergani prin parteneriatul cu Elegant Catering si Aqua Carpatica, institutii care s-au solidarizat cu promovarea patrimonului cultural romanesc.
Totodata, a fost prima manifestare culturala organizata de Familia Ghica dupa Razboi, reusita evenimentului stabilind orizonturi optimiste pentru restaurarea morala a patrimoniului de la Ghergani, monument istoric de valoare nationala.
Despre Domeniul de la Ghergani
„Toata lumea doreste sa vada Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit sa ne vada au povestit minunatii si minunatii, iar lumea vorbeste in oras despre bunul-gust, simplitatea si frumusetea micii noastre asezari de la tara.”(Ion Ghica intr-o scrisoare catre Alexandrina, 1867)
„Au venit la Ghergani pentru a-i intalni pe Ghica si pe sotia acestuia, Alexandrina, distinsa pianista, boierime erudita, scriitori si artisti, personaje de frunte ale lumii politice romanesti si europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Balaceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei s.a.” Istoria timpurie a conacului vorbeste si despre vizitele faimosilor haiduci Iancu Jianu ori Ionita Tunsul, iar unele legende spun ca la Ghergani a fost planuita Unirea Principatelor Romane.
„Conacul de la Ghergani, reconstruit in doua etape intre 1869-1888, dupa schitele si viziunea lui Ion Ghica de catre arhitectii Dimitrie Berindey (1831-1884) si apoi de George Mandrea (1855-1916), se inscria ca si alte resedinte boieresti din epoca, in categoria maisons de plaisance. Avea, insa, nota lui particulara, conferita de profilul intelectual si artistic al cuplului Alexandrina si Ion Ghica.
Vechea curte boiereasca de la Ghergani, trecuta prin vicisitudinile istoriei recente, se afla actualmente intr-o avansata stare de degradare. Refunctionalizarea culturala si memorialistica a ansamblului – conac, capela si parc – dorita de urmasii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijina pe proiectul de restaurare si reabilitaree conceput de arhitectul Serban Sturdza impreuna cu biroul de arhitectura Prodid, in respectul monumentului istoric si al spiritului locului.”
(Ruxanda Beldiman, Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani)
Din discursul Irinei Bossy – Ghica de la Ghergani, despre actualitatea lui Ion Ghica:
„Trecutul este, deci, marea experienta a omenirii. Ignorarea lui, chiar daca nu pare sa aiba urmari imediate, ne condamna la o moarte lenta. Istoria, ca si limba, ne confera sansa de a fi noi insine, dar ne ajuta, mai ales, sa fim europeni, sa traim in comunitate. Iar traiul in comunitate presupune existenta unei constiinte a identitatii respective.
Iar lui Ion Ghica ii placea «sa-si aduca aminte»… Scrisorile catre Vasile Alecsandri sunt doar un exemplu. Cunoscator al istoriei arhitecturii prin monumentele cheie din capitalele europene ca si din Imperiul Otoman, Ion Ghica se dovedeste preocupat de destinul arhitectural al Bucurestiului in curs de a-si pierde patrimoniul istoric - case boieresti, manastiri, biserici. La 1876 deplangea in «Convorbiri economice» degradarea si disparitia vechilor cladiri ce «[... ] se darama si dispar monumentele cele vechi, parca am voi sa stergem orice ar putea sa destepte constiinta nationala».
(...) Tinerilor care astazi studiaza in Occident, ar trebui sa le amintim exemplul unor personalitati ca Ion Ghica. Desi a studiat si a trait la Paris si la Londra si a calatorit in toate marile orase ale Europei, de la Constantinopol la Florenta, gandul lui Ion Ghica se indrepta adesea spre casa: „Doresc sa ma intorc la Ghergani”, scrie in 1866 de la Constantinopol sotiei sale Alexandrina, nascuta Mavros.
Ion Ghica si-a asumat pe parcursul vietii destinul unui roman care a sustinut neincetat cauza nationala. Contactul cu Franta, unde a plecat la 19 ani, l-a ajutat sa inteleaga mai bine realitatile dureroase din tara sa. Stadiul inapoiat al vietii sociale si politice, coruptia regimului si, in general, a moravurilor din Valahia, necesitatatea unor reforme menite sa schimbe structural infatisarea tarii sale, i-au aparut mai limepezi lui Ion Ghica in urma contactului cu Franta.
Un fapt care-i frapa dureros pe tinerii romani aflati atunci in Franta, si dupa cate reiese din scrisorile sale, in mod deosebit pe Ion Ghica, era necunoasterea poporului roman in Occident. De aceea, el incepe inca din anul sosirii sale la Paris (1835) o larga actiune in directia cunoasterii de catre straini a poporului roman si a aspiratiilor sale de emancipare.
Este influentat de reformatorii francezi ai vremii si discuta despre starea tarii sale cu Jules Michelet si Edgar Quinet, amandoi revolutionari de la 1848 pe care ii transforma in filo-romani convinsi.
Michelet scria, chiar, adresandu-se tinerilor romani aflati la studii la Paris: «Fericiti sunteti voi, tinerilor romani... In tara voastra totul e de facut, fiecare din voi se poate distinge prin fapte patriotice si marete.» Aceasta situatie nu este foarte diferita nici astazi. In continuare, raman multe de facut... Ion Ghica merita recitit. Cea mai mare parte a discursurilor sale sunt de actualitate. Suntem norocosi ca s-au pastrat numeroase scrieri ale sale.”
Domeniul Ghica de la Ghergani va fi reintrodus in circuitul public
Domeniul de la Ghergani a fost redobandit in urma cu 8 ani de catre Irina Bossy – Ghica, prin eforturi sustinute timp de mai bine de 15 ani. Au fost luate demersuri de salvare a patrimoniului arhitectural din fonduri proprii, in primul rand pentru salvarea Capelei care se afla in pericol de colaps, insa Domeniul are nevoie de o si mai mare implicare pentru a fi restaurat si pentru a-si indeplini rolul de obicetiv turistic de patrimoniu, aflat la doar 30 de minute de Bucuresti, la jumatatea distantei pana la Targoviste.
In perioada urmatoare, Domeniul de la Ghergani va putea fi vizitat doar de grupuri organizate. Pentru programarea lor, cei care doresc sa vina la Ghergani sunt rugati sa contacteze Asociatia Domeniul Ghica Ghergani la numarul de telefon 0726.813.074. Mai multe amanunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.
Septembrie 2016
