Scriitorul roman Ion Desideriu Sirbu s-a nascut pe 28 iunie 1919 la Petrila, in judetul Hunedoara. Dupa absolvirea studiilor liceale, pe care le face la Petrosani, scriitorul urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Cluj.
In timpul studentiei, in 1940, debuteaza cu un articol in paginile revistei Tara, iar un an mai tarziu semneaza in aceeasi revista schita "Curtile dorului". Tot in aceasta perioada activeaza in cadrul Cercului Literar de la Sibiu alaturi de Ion Negoitescu, Radu Stanca, Stefan Augustin Doinas etc.
Pentru o scurta perioada de timp a activat ca profesor in invatamantul liceal, apoi ca redactor la revista Teatru si la Revista de pedagogie. In perioada 1941-1944, Ion Desideriu este trimis pe front in linia intai, ca sergent la artilerie. Este luat priozonier, apoi evadeaza si timp de un an este translator pe Frontul de Vest.
In 1956, in perioada Revolutiei maghiare anticomuniste din Budapesta, a fost arestat si condamnat la sapte ani de inchisoare. In acelasi an debuteaza editorial cu nuvela "Concert", dupa care urmeaza o pauza fortata in cariera literara a scriitorului, pana in 1973, cand ii apare volumul "Povestiri petrilene" si romanul "De ce plange mama?".
Urmeaza trei culegeri de piese: "Teatru" (1976), "Arca bunei sperante" (1982), pentru care obtine Premiul Uniunii Scriitorilor si Premiul "I.L. Caragiale" al Academiei Romane, si "Bietii comedianti" (1985), piesa distinsa cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Craiova.
A mai publicat volumul "Soarecele B si alte povestiri" (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor) si romanul "Dansul ursului" (1988). Ion Dezideriu Sirbu se impune in literatura romana abia dupa 1989, cand ii apar postum volumele de corespondenta, "Jurnalul unui jurnalist fara jurnal", si capodopera sa, "Adio, Europa!".
Ion Desideriu Sirbu s-a stins din viata pe 17 septembrie 1989 la Craiova.
A.I.
editor artline.ro
