In contextul tensionat cauzat de lupta pentru suprematie a marilor puteri, geopolitica a redevenit un subiect intens de discutie. Episoadele istorice anterioare si cunostintele acumulate in sfera geopoliticii sunt suficiente pentru a permite cuiva priceput sa realizeze previziuni referitoare la comportamentul partilor implicate. Cu toate acestea, la fel de adevarat - si deopotriva asumat - este faptul ca imprevizibilul ocupa un loc bine precizat in domeniul geopoliticii.
Pentru a emite prezumtii care sa se adevereasca, un specialist trebuie sa detina, pe langa cunostinte temeinice asupra subiectului, o minte extrem de flexibila, care sa il ajute sa dobandeasca o viziune ancorata permanent in concret. Aceasta ultima calitate este cel mai greu de indeplinit si constituie de cele mai multe ori secretul marilor personalitati, printre care a stralucit in prima jumatate a secolului trecut si geograful Ion Conea.
Reputat specialist in geografia istorica, si fondator al toponimiei geografice romanesti, Ion Conea a dus o munca apreciata in mediul academic. Contributia semnificativa a lui Ion Conea este legata de efortul de a teoretiza domeniul si de a identifica obiectul de studiu. Conea considera ca mediul politic trebuie urmarit si definit pe temeiuri geografice. Folosind permanent spatiul ca background in rezolvarea problemelor, Ion Conea a inteles de fapt care este menirea geografului, si indeosebi a gepoliticianului: acela de a lega fenomenele, indiferent de natura lor, de teritoriu (relief, resurse etc) pentru a da raspunsuri corecte.
Ion Conea a plasat obiectul de studiu al geopoliticii in domeniul relatiilor internationale, retinand pentru aceasta disciplina doua seturi de preocupari. In primul rand, el considera ca “geopolitica nu va studia statele in parte, ci jocul politic dintre state”, ca “geopolitica va fi stiinta relatiilor sau – si mai bine – a presiunilor dintre state”. Cateva idei prezentate in articolul “Transilvania, inima a pamantului si statului romanesc”, scris intr-unul din marile momente de cumpana ale tarii, in care se punea sub semnul intrebarii apartenenta Transilvaniei la trupul Romaniei:
Un Stat trebuie sa se intinda in spatiu atat cat se intinde neamul sau poporul a carui expresie politica el este.
Sa retinem si sa subliniem acest adevar, asupra caruia nu poate plana nicio controversa: Suprafata, ca si forma sau conturul unui Stat, trebuie sa le dicteze nu suprafetele si formele diverselor regiuni naturale, cate apar si unde apar acestea pe suprafata pamantului, ci trebuie sa le decida, in primul rand, aria si forma de expansiune in spatiu a neamului sau a natiunii respective. (.... ) Hotarele etnice sunt cel putin tot atata de „naturale” cat si Alpii sau Himalaia,( si mai ales, cat… Carpatii. "
I. C.
Februarie 2015
