"Sibiul va câştiga această listă. Nu ştiu de ce până acum UNESCO nu a aprobat pe listă Sibiul, poate din cauză că în 1999 a acceptat atât de multe. Dar Sibiul merită pe deplin să fie pe lista UNESCO", a declarat Ion Caramitru, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Sibiu.
Unul din cei mai mari susţinători ai Sibiului pentru a câştiga statutul de Capitală Culturală Europeană, Ion Caramitru a apreciat că după restaurare "Oraşul de Jos din municipiul Sibiu, care are zone mai frumoase decât cele din centrul istoric, va fi una din cele mai mari atracţii din municipiu".
Ion Caramitru regretă că în urmă cu zece ani, când era ministru al Culturii, nu a propus la UNESCO şi Sibiul, atunci fiind propuse şi aprobate un număr de 22 de obiective culturale din România.
"Dacă România are astăzi 30 de monumente pe lista UNESCO, 22 se datorează ministerului pe care l-am condus. În 1997 am trimis la UNESCO 23 de dosare cu aplicaţii pentru intrarea pe listă. În 1999 s-au aprobat 22, unul a fost amânat, fiind vorba de Mănăstirea Neamţului, din cauza unei ingerinţe: biserica a construit în spaţiul de protecţie un mini hotel, care lua vederea spre monument. Poate am greşit, nu am introdus în listă şi cetatea Sibiului", a precizat Caramitru.
Recent, comisarul Programului "Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007", arhitectul Sergiu Nistor, a declarat că centrul vechi al oraşului Sibiu va fi inclus pe lista patrimoniului universal UNESCO, după ce România va elabora un raport mai bun care să justifice valoarea universală a acestui monument.
Nistor, membru al Comitetului ştiinţific internaţional pentru probleme administrative, financiare şi juridice al Consiliului internaţional al monumentelor şi siturilor (ICOMOS), a declarat, pentru ROMPRES, că la reuniunea de la Christchurch din Noua Zeelandă, desfăşurată în luna iunie, Comitetul pentru Patrimoniu UNESCO a recomandat României să îmbunătăţească dosarul de prezentare a Sibiului, amânând astfel o decizie.
În cazul în care Comitetul ar fi luat decizia de respingere, acest subiect nu ar mai putea fi pus vreodată în discuţie.
Despre unele opinii privind propunerea ca Sibiul să apară ca un supliment la poziţia Sighişoara de pe lista patrimoniului UNESCO, Sergiu Nistor a precizat că este, din punct de vedere procedural, mai simplu şi, totodată, mai sigur că se va accepta această formulă. Este şi cazul Biertan, când s-au adăugat la situl Biertan cu biserica fortificată şi cu o parte din oraş, şase situri săteşti, cu biserici fortificate din Transilvania.
Centrul istoric Sighişoara se află pe lista patrimoniului universal, reprezentând un capitol separat. Pe aceeaşi listă, România mai este trecută cu şapte situri săteşti cu biserici fortificate din Transilvania, cu Mănăstirea Hurezi, cu şapte biserici din Moldova, cu ansamblul de opt biserici de lemn din Maramureş, cu şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei şi cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Directorul general al UNESCO, Koichiro Matura, care a vizitat recent Capitala Culturală Europeană, declara, cu această ocazie, că Sibiul are şanse mari de a fi inclus pe Lista Patrimoniului UNESCO prin refacerea raportului de prezentare.
Centrul istoric al Sibiului se află pe lisa monumentelor istorice din România din anul 1950, ca zonă protejată, ce cuprinde întreaga arie a cetăţii, cu cele patru incinte fortificate, cu oraşul de jos şi platforma oraşului de sus, inclusiv cu o arie de protecţie în jurul acestui nucleu, în suprafaţă totală de aproximativ 80 de hectare.
