Ioan Piso, arheolog: Tablitele care stau la baza Dreptului roman sunt la Rosia Montana

Reputatul istoric si arheolog Ioan Piso atrage inca o data atentia asupra importantei istorice de la Rosia Montana, supranumita Alburnus Maior. Aici au fost descoperite, intr-o galerie, tablitele romane care stau la baza studiului Dreptului roman din toate universitatile din lume. Istoricul se teme ca exploatarea miniera din Alba pune in pericol, daca nu va duce la disparitia, celui mai mare sit roman din tara.Tentativele de salvare a patrimoniului arheologic de la Rosia Montana continua, uneori mai agresiv, de cele mai multe ori timid. Unul dintre arheologii cei mai avizati, care a si facut sapaturi in zona, Ioan Piso, ne-a spus ca distrugerea acestui patrimoniu universal ar sterge si ultima marturie consemnata in toate cursurile de Drept roman de pe mapamond: Alburnus Minor este citata in marile universitati pentru ca aici au fost descoperite primele contracte de vanzare-cumparare si inchiriere de locuinte. Tablitele au fost facute cunoscute de celebrul istoric Theodor Momsen (1817 - 1903), citat in facultatile lumii, cel care a facut cunoscut „unul dintre cele mai spectaculoase surse ale dreptului roman din lume“, ne-a declarat Ioan Piso. „Aceasta comoara inestimabila de la Rosia Montana risca sa dispara cu totul, fara sa mai vorbim de pericolul pe care-l presupune exploatarea. De aceea, in ultimii trei ani, 1.308 de institutii si personalitati ale lumii s-au unit practic in jurul protestului nostru“, ne-a mai precizat istoricul.Sutele de tone de aur si argint pot distruge istoria justitiei europeneOpozantii proiectului minier, Asociatia Alburnus Maior, au deschis numai in ultimul an sapte procese Agentiei pentru Protectia Mediului din Alba, majoritatea castigate de institutia reclamata. Sunt contestate, in special, acordurile date de Agentie investitorului canadian pentru foraje de explorare in zona localitatilor Bucium si Rosia Montana, dar si pentru oferirea unor informatii legate de proiect. In urma studiilor realizate la Rosia Montana, s-au descoperit circa 331 tone de aur si 1.600 tone de argint, pe care Compania Rosia Montana Gold Corporation doreste sa le exploateze in 17 ani.Procesul de exploatare riscant, precum si distrugerea celebrului sit roman, a dus in ultimii ani la zeci de proteste, de la Festivalul FanFest care promoveaza salvarea mediului de la Rosia Montana pana la manifestatiile pasnice ale membrilor organizatiei Greenpeace. Nemultumiti sunt si unii dintre locuitorii din zona care sunt nevoiti sa-si paraseasca gospodariile, prin expropriere. Alaturi de asociatiile ecologiste sunt si o parte dintre membrii Academiei Romane sau Biserica Ortodoxa Romana.La finalul lunii iunie, cand Fundatia pentru o Societate Deschisa a fost invitata de Rosia Montana Gold Corporation la o consultare publica, Renate Weber - presedintele FSD - a transmis ca nu doreste sa participe la aceasta intalnire pentru ca in nenumarate randuri fundatia s-a exprimat public impotriva proiectului: „Motivul este acela ca, spre deosebire de felul in care dumneavoastra incercati sa va promovati proiectul, inclusiv prin spoturile TV, noi consideram, alaturide foarte multe alte ONG-uri din Romania, dar si alaturi de institutii publice de prestigiu din Romania si internationale, ca acest proiect este extrem de nociv din toate punctele de vedere. Sub aparenta crearii unor locuri de munca - intr-o zona relativ saraca din tara, unde astfel de promisiuni pot sa amageasca persoane in mai putina cunostinta de cauza - in realitate, daca ar fi realizat, proiectul dumneavoastra minier ar avea efecte devastatoare asupra mediului, asupra vestigiilor culturale ale locului, exploatarea miniera fiind doar un business extrem de rentabil pentru corporatia pe care o reprezentati“.Si membrii organizatiei Greenpeace au incercat, prin protestul de vineri, sa-l „convoace“ pe Jonathan Scheele, seful Dlegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, pentru a discuta despre un document care ar contine cele mai importante neregularitati ale studiului si procedurii de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului. Ei reclama ilegalitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, intrucat exista „inadvertente crase“ intre intentiile de proiect si certificatele de urbanism obtinute in aprilie 2006 de Rosia Montana Gold Corporation.Intre timp, reprezentantii companiei canadiene Gabriel Resources au prezentat la sfarsitul saptamanii trecute un proiect urbanistic, un hibrid intre comuna si mic orasel de munte, unde ar urma sa se mute expropiatii din zona exploatata. Casele se vor ridica pe Dealul Piatra Alba, langa Rosia, pe o suprafata de 65.000 de metri patrati, iar pretul unei case se situeaza intre 25.000 si 35.000 de dolari. Compania ar suporta numai 25% din valoarea caselor, ceea ce a adus din nou nemultumirea localnicilor vizati.«Gold Corporation a finantat cartile unui fost presedinte»Pe de alta parte, profesorul Ioan Piso ne-a mai declarat ca nu se asteapta ca statul sa cedeze prea usor. El considera ca si manevra de indepartare a sa de la conducerea Muzeului National al Transilvaniei din Cluj Napoca face parte tot din jocul de interese, mai ales ca „foarte multi sunt interesati sa se faca proiectul. Gold Corporation a finantat cartile unui presedinte si ale unui fost secretar de stat, precum si o serie de premii acordate de Ministerul Culturii si Cultelor acordate din 2001, 2002 incoace. Uitati-va la declaratiile din presa si se vede foarte usor cine este interesat sau nu sa mearga in continuare acest proiect!“, a incheiat Piso. De-a lungul timpului, profesorul a acuzat Ministerul Culturii ca a acordat descarcare de sarcina arheologica pe descoperiri din zona sapate doar partial.In proiectul minier s-au investit, pana la sfarsitul lui 2005, peste 150 milioane de dolari. Oficialii de la Gabriel Resources spera ca pana la inceputul anului viitor sa obtina acordul de mediu din partea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, iar primul lingou de aur sa fie scos in anul 2009.