Din 1993 incoace, Leon Volovici si Costel Safirman organizeaza "intalnirile de la Ierusalim". Serile de incantare spirituala aduna numerosi participanti educati in cultura si spiritualitatea romaneasca, a carei modernitate a fost la randu-i generos modelata de scriitori si artisti evrei. Consecinta a exodului vreilor din Romania, fenomenul cultural a dobandit traditie si specificitate.
Ca ultima lectura de documentare ma pregatisem inaintea calatoriei cu cartea lui Saul Below, "Pana la Ierusalim si inapoi". Insemnarile publicate in 1976 de romancierul laureat al Premiului Nobel surprind si prin detaliile ce particularizeaza "socialul" acestei mari capitale a lumii. Ca-ntr-o vacanta, Below o insotise pe Alexandra, sotia ce-o avea pe-atunci, invitata sa tina prelegeri de matematica la Universitatea Ebraica din Ierusalim.
"Amanunte" inregistrate de celebrul insotitor al matematicienei a' originara din Romania si fiica a doctoritei Florica Bagdasar, fost ministru al Sanatatii in guvernul lui Petru Groza a' am regasit din chiar partea de zbor a voiajului: "ciudateniile" vestimentare si alimentare ale evreilor hassidici poruncite in urma cu patru milenii de Moise, ritualul rugaciunii Minha practicat de un grup de traditionalisti pe un culoar al aeroportului "Ben Gurion", controalele amanuntite la care esti supus la orice intrare in spatiu aglomerat, omniprezenta soldatilor inarmati, amestecul de rase, figuri si fizionomii umane adunate in coeziunea credintei si dezbinate in nesfarsite razboaie de puterea profetilor ei.
Ca roman calator in "cetatea eterna" a Ierusalimului, nimic nu m-a uimit insa mai tare ca adunarea unui grup de circa doua sute de oameni, veniti in urma unei simple invitatii din toate partile Israelului pentru a convorbi romaneste despre cultura romana. "Evreii romani" a' fostii "romani evrei" in patria de origine a' pe care i-am vazut intr-una din "intalnirile de la Ierusalim" sunt, in fapt, oameni deosebiti si rari, in personalitatea carora, formata in matricea culturii romanesti, componenta spirituala are putere de dependenta.
PUBLIC AI PROTAGONIATI. In ziua anuntata, am plecat dis-de-dimineata din Haifa catre Ierusalim. Asistasem la convorbirile telefonice "pregatitoare" purtate de sotii Horodi, gazdele mele. Reiesea din ele ca a doua zi se vor revedea cu prieteni din Tel Aviv, Nesher, Beer Sheva, Hadera ori Zihron Yaakov.
Mirel Horodi este unul dintre inginerii electroenergeticieni caruia i se datoreaza punerea in aplicare a programului de electrificare a Romaniei. Dupa emigrarea din 1970, a lucrat ca proiectant-sef al Societatii de Electricitate a Israelului si sef de proiect pentru centrale termoelectrice la Haifa. Produs stralucit al scolii romanesti de inginerie, e (precum majoritatea "specialistilor de moda veche") un avizat cunoscator si sustinator al culturii umaniste. Fiii sotilor Horodi au continuat filiera pozitivista a profesiei paterne, dar au crescut in obisnuinta evenimentelor si intalnirilor culturale prilejuite de pasiunea artistica a mamei, pictorita Liana Saxone-Horodi. Nascuti in Israel, amandoi baietii familiei Horodi vorbesc romaneste fara cusur. Iar cartile, albumele de arta si casetele romanesti din incaperea apartamentului parintesc cu rol de atelier de pictura si biblioteca sunt chiar mai numeroase decat achizitiile din Israel.
Este o situatie tipica, dupa cum mi s-a explicat ulterior de cunostintele nou facute in calatorie. Evreii romani, emigrati cu doua-trei decenii inaintea caderii comunismului, au venit in Israel ca profesionisti de marca (printre altele si cu intentia unei mai bune realizari profesionale). Aveau totodata in deprinderile si uzantele stilului de viata frecventarea expozitiilor, muzeelor si cenaclurile, lectura si concertele fiind "marca" a intelectualului vremii. Unii erau personalitati cunoscute ale vietii culturale romanesti, altii au inceput sa publice insa carti si articole in limba romana dupa stabilirea in Israel.
Aceasta generatie de "evrei romani" din Israel alcatuiesc publicul si protagonistii fenomenului cultural numit "intalnirile de la Ierusalim". Li se alatura oaspeti din tara ori din alte parti ale lumii, in trecere prin miraculosul centru al spiritualitatii evreiesti, crestine si musulmane.
ANIMATORII. In biblioteca marii Cinemateci a Ierusalimului e locul intalnirii. Directoarea Centrului de Film din Ierusalim, de care apartine institutia-gazda, e doamna Lia van Leer, originara din Balti-Basarabia. Aeful unui departament de cercetare si documentare al Cinematecii este criticul si istoricul de film Costel Safirman, emigrat din Romania in 1987, unul dintre animatorii intalnirilor. "Ideea lor s-a nascut in 1993, intr-un cartier numit Gilo, in sudul Ierusalimului, imi spune domnul Safirman. Acolo am vorbit cu Leon Volovici, un carturar de buna traditie ieseana, cu vocatie de animator de cultura".
Leon Volovici, "omul cu ideea", este conferentiar si cercetator principal la Institutul de Iudaism Contemporan si totodata director de studii la Centrul International de Studiere a Antisemitismului de la Universitatea Ebraica din Ierusalim. Profesor invitat la vechile universitati din Bucuresti, Cluj si bineinteles la Iasi, locul de unde a plecat in 1984. Despre inceputurile "intalnirilor" aminteste: "Initial le-am spus cercul cultural din Ierusalim, ideea aceasta a cercurilor fiind frecventa aici, intr-o tara de emigratie cu oameni veniti din toata lumea, la varste diferite, cu limbaj si formatie culturala diverse. Acesti oameni tind sa-si pastreze identitatea culturala din tara de origine; de altfel, nici n-au cum deveni israelieni peste noapte. Cei din Romania tindem sa refacem un spatiu romanesc si simultan sa gasim porti spre cultura unde am intrat, stabilind contacte si punti de legatura. Am vazut curand ca aceasta initiativa raspunde multora cu aspiratii similare".
Din 1993 incoace, intalnirile se petrec lunar sau la doua luni o data. Pentru ca nu exista un buget al unei "institutii virtuale" precum aceasta, ele depind, in principal, de intamplari fericite. Scriitori sau oameni de cultura care-si anunta trecerea prin Ierusalim a' fie in calitate de invitati ai unor institutii din Israel, fie in delegatii ori ca vizitatori ai "locurilor sfinte" a' ofera prilejul de intalniri. O intalnire literara importanta i-a avut ca invitati pe scriitorii Augustin Buzura si Aharon Appelfeld, originar din Bucovina, aflati, simultan, in vizita la Ierusalim. "In trecere" prin Ierusalim fusesera si Nina Cassian, Liviu Ciulei, Matei Calinescu, Victor Rebengiuc. Pe cand era senator, Atefan Augustin Doinas a venit invitat de Ministerul de Externe al Israelului iar Mircea Daneliuc ca participant la un festival international de fim. Ion Ianosi, Ana Blandiana, Ion Caramitru calatorisera cu sprijinul Institutului Cultural Roman.
"VALUL LUI CEAUAESCU". Istoric literar respectat in comunitatea cercetatorilor Academiei Romane de care apartinea Institutul de Filologie "Alexandru Philippide" din Iasi, cand a emigrat, Leon Volovici avea 45 de ani. "Ca multi altii, spune el, n-as fi ajuns aici daca in ultimii 30-40 de ani, Romania ar fi fost o tara normala. Dupa cum zicea, de altfel, alt scriitor a' "pe mine m-a adus Ceausescu", adica fugise de Ceausescu.
Pana la un punct, motivele imigrantilor din Polonia, Romania ori Ungaria sunt diferite, pana la altul, asemanatoare. Din Romania venisera dupa razboi multi tineri cu puternica motivatie sionista. A fost apoi un mare exod al celor care paraseau Romania nedorind un regim comunist. "E un stereotip, asadar, acela ca evreii au adus comunismul, de vreme ce exodul lor a fost raspunsul la politica antisionista, opineaza Leon Volovici. Cei care au ramas, au profitat de oportunitatea regimului, a ascensiunii pe scara sociala si politica. Sunt cazuri notorii de anchetatori si demnitari dar putin sau deloc semnificative procentual. Traumatizatii de situatia politica reprezinta un val al exodului cu profiluri si motivari diferite. In anii a70-a80 a fost valul lui Ceausescu. Rabinul Mozes Rosen povesteste cazuri de romani care s-au dus noaptea si au mutat ramasitele stramosilor in morminte evreiesti, iar dupa aceea s-au adresat federatiei cu dovada ca sunt evrei pentru a li se aproba emigrarea."
"DOCUMENTUL ARTISTIC". S-a creat astfel un public si o atmosfera, spun "animatorii" intalnirilor. Dialogul se concentreaza insa intotdeauna asupra "documentului cultural" si creatorului sau. Nu e deloc usor, uneori invitatii fiind ceea ce se numeste, fara exagerare, savanti. Cazul lui Moshe Idel, academician in Israel, nascut in Romania, acum o celebritate mondiala in mistica iudaica. Delectari sunt intalnirile cu maestri ai teatrului. "Marea actrita a teatrului evreiesc Lia Konig, emigrata in anii 60 din Romania impreuna cu sotul ei, regizorul Zvi Stolper; actorii Moscu Alcalay, Constantin Anatol, Nicu Nitai sunt prietenii nostri" a' e introducerea lui Costel Safirman pentru "saga" teatrului evreiesc cu radacini in Romania.
"Ceea ce ne leaga structural pe Costel Safirman si pe mine a' zice Leon Volovici a' e absenta vanitatii excesive. Totdeauna oaspetele e pus in valoare." Sunt intalniri unde se prezinta filme, carti, recitaluri de muzica, dans, poezie. Intalnirile sunt inregistrate si transcrise, fiind publicate doua volume pana acum. Din 1998 se decerneaza Premiul "Sebastian Costin" (subventionat de vaduva poetului) printre laureatii caruia sunt Lucian Raicu, Alexandru Sever, Iordan Chimet.
"Misterul care nu se aflA In chimie". Eleganta sala, inzestrata cu toate dotarile pentru proiectii, auditii si eventuale evolutii artistice "in direct", s-a umplut curand "pana la refuz". Invitatul acelei intalniri era regizorul Radu Gabrea (emigrat in Germania in "anii Ceausescu"), cunoscut cinefililor romani datorita lungmetrajelor "Prea mic pentru un razboi atat de mare" si "Dincolo de nisipuri". Darul sau pentru "intalnirea de la Ierusalim" erau doua documentare.
In vizionarea celui dintai, sala s-a insufletit de duioasa bucurie privindu-l si ascultandu-l pe actorul Arie Leibish-Laish interpretandu-si propriile compozitii muzicale pe versurile baladelor scrise de Itzik Manger, poet de limba idis, nascut la Cernauti. Din mijlocul publicului au multumit pentru aplauze si regizorul si actorul. Sub umbra unui nor de nostalgie a trecut apoi comunitatea compacta unde, ca fiecare dintre cei prezenti, si eu respiram, gandeam si simteam cu intensitatea cuvintelor si imaginilor de pe ecran: "Rumenie-Rumenie" a' amintiri despre meleagurile natale ale unor imigranti americani, vorbitori de idis.
Tarziu in noapte, oamenii pleaca spre casa pe autostrazile largi si iluminate ale Israelului. Cum se intampla cu orice pierdut in multime, imi transmisesera "starea". "Descriind" intr-o astfel de "intalnire la Ierusalim" inefabilul ei, un scriitor mare precum Aharon Appelfeld folosea repetitiv cuvantul "mister": "misterul universului, misterul evreiesc, misterul vietii in general, misterul care nu se afla in chimie".
Un "mister" al comuniunii intretinut de patru milenii in orice parte a pamantului unde s-ar afla un grup de evrei prin coeziunea initiala a intalnirilor rugaciunii. "Aceasta i-a tinut uniti pe evrei mii de ani!" a' exclama si Below, celebrand in Ierusalim experienta spiritualitatii evreiesti.
"Sindromul Ierusalimului""Evreii glumesc: Daca suni la Dumnezeu din Ierusalim, nu trebuie sa faci prefix pentru ca e o conversatie locala", spune Leon Volovici incercand sa explice atmosfera speciala ce se simte la intalnirile organizate. Prin ferestrele incaperii unde ne aflam se vede "orasul vechi" cu Poarta Jaffa si Turnul lui David. Amurgul dureaza aici putin, lumina se stinge cat ti se pare ca vezi cum ziua aluneca intr-o parte a orizontului, ca sa faca loc noptii ce vine. "Pentru orice pelerin 'fie evreu ce atinge zidul plangerii, fie crestin care urca Via Dolorosa ' Ierusalimul produce un soc spiritual. Ca la Judecata de Apoi, oaspetii Ierusalimului marturisesc lucruri pe care nu le-ar face intr-un alt loc", explica gazdele fenomenul numit "sindromul Ierusalimului."
Cercuri culturale Asocierea culturala a etnicilor romani are si alte forme de manifestare in Israel. La Tel Aviv exista Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana, condusa de poetul Aaul Carmel, cu circa 60 de membri, cartile multora fiind publicate in Romania la diverse edituri. Apar doua cotidiene in limba romana a' "Ultima ora" si "Viata noastra" a' si revista lunara "Minimum", condusa de cunoscutul dramaturg Alexandru Mirodan. Binecunoscuti sunt membrii cercului cultural din Haifa, oras unde se spune ca "unul din patru localnici e roman". Printre ei, Amuel Rainis, Liana Saxone-Horodi, Biti Caragiale, Madeleine Davidson, Francisca Stoleru au reputatia de excelenti animatori in spirit romanesc.
"Aura unui sfasietor amurg"In cronica facuta celor doua volume rezultate din transcrierea multora dintre "intalnirile de la Ierusalim", criticul literar Mircea Iorgulescu, jurnalist la RFI, aprecia ca dialogurile cu scriitori romani evrei au si semnificatia unor "ultime marturii" ce "poarta aura unui sfasietor amurg". Aceasta e consecinta diminuarii comunitatii evreiesti din Romania, care a' dupa datele oferite de Leon Volovici a', de la aproximativ 400.000 evrei cati erau dupa razboi, a scazut la 8.000-9.000 in zilele noastre, majoritatea varstnici si foarte varstnici. "Nici o alta comunitate din Romania, diferita de cea majoritara nu a contribuit atat de mult si atat de profund la modelarea culturii si literaturii romane moderne cum a facut-o comunitatea evreiasca, nici o alta comunitate nu a dat culturii si literaturii romane atatea figuri de seama", estimeaza rolul ei, in plan cultural, Mircea Iorgulescu.
Lavinia Betea
