 | Un nou site, www.davincinotebooks.com, ofera admiratorilor lui da Vinci sansa de a descoperi celebrele insemnari facute de maestru in secolul XIV in carnetelele de care nu se despartea niciodata. Aceste insemnari, in total peste 13.000 de pagini - reduse pentru accesibilitate la doar 1100 - care au suscitat comentarii si controverse inca de atunci, sunt in sfarsit disponibile online, de unde pot fi descarcate in format pdf, totul pentru un pret modic de 24,97 dolari.
Pentru Leonardo da Vinci arta si stiintele nu erau domenii aflate in vesnica opozitie, ci universuri care se uneau in permanenta, iar daca arta lui da Vinci impresioneaza si astazi, inventiile si creatiile tehnice, multe dintre ele revolutionare, se gasesc in paginile carnetelor. Imbinand arta si stiinta prin note, desene, schite si proiecte, da Vinci a creat un univers fascinant. In timpul calatoriilor sale prin Europa artistul a notat mereu tot ceea ce ii atragea atentia. Putini stiu ca da Vinci era stangaci si folosea cand scria o oglinda. |
Din punct de vedere stiintific, se baza pe observare. Incerca sa inteleaga un fenomen descriindu-l in cele mai mici detalii. De-a lungul vietii a fost fascinat de ideea unei enciclopedii uriase, in care totul sa fie explicat prin intermediul unor desene amanuntite. Dar cum nu avea studii efective de limba latina si matematici, lipsindu-i diplomele atat de apreciate in epoca, contemporanii i-au ignorat pasiunea stiintifica, fiind considerat in cel mai bun caz un diletant entuziast.
Anatomia l-a pasionat pe da Vinci inca din perioada in care a fost ucenicul lui Andrea del Verrocchio, acesta cerandu-le tuturor elevilor sai sa invete cat mai multa anatomie.
Pe masura ce Leonardo da Vinci a inceput sa fie cunoscut ca un mare artist, a primit permisiunea - altfel imposibil de obtinut - de a efectua disectii la spitalul Santa Maria Nuova din Florenta. Mai tarziu va face disectii si la Milano, la spitalul Maggiore si la Roma, la spitalul Santo Spirito. Intre 1510 - 1511 a lucrat impreuna cu medicul Marcantonio della Torre. Pe parcursul a trei decenii, se pare ca Leonardo da Vinci a realizat 30 de disectii. De altfel, impreuna cu Marcantonio pregatea un tratat de anatomie, pentru care a realizat peste 200 desene minutioase.
Tratatul avea insa sa fie publicat abia in 1580, la mult timp dupa moartea artistului, fiind in final un tratat de arta, cu titlul "Tratat de pictura". Leonardo a realizat numeroase desene infatisand scheletul uman, care il fascina prin complexitate, si a fost primul care a descris forma de "dublu S" a coloanei vertebrale. A studiat si pelvisul si osul sacrum, descoperind ca acesta nu era uniform, ci format din cinci vertebre.
A reusit sa realizeze si desene exceptionale ale craniului uman si ale sectiunilor creierului, imagini ale plamanilor si altor organe, fiind primul care a desenat fetusul in uter. A desenat adesea muschi si tendoane, incercand - si reusind - sa le reproduca in carnetele sale cu o exactitate uluitoare, dovedind tuturor ca devenise un expert in domeniu.
Nu s-a limitat la studiul anatomiei umane, fiind interesat si de animale. In pasiona nu doar structura, ci si functia diverselor parti ale corpului. A desenat sau pictat imagini ale persoanelor cu diverse diformitati, fiind considerat si un precursor al caricaturii. A inteles cum functioneaza valvele inimii, dar s-a inselat in privinta circulatiei sangelui, fiind sigur ca sangele este pompat in muschi, unde este consumat. Dar una dintre diagramele sale, infatisand inima umana, avea sa inspire in 2005 un cardiolog britanic, care a gasit o noua metoda de tratament chirurgical pornind de la insemnarile lui Leonardo.
De la anatomie la mecanica pasul a fost usor de facut pentru Leonardo, care, inspirat de anatomia umana, a realizat si primul proiect de robot din istorie. Proiectul, cunoscut ca "robotul lui Leonardo", a fost realizat se pare in 1495, fiind insa redescoperit in hartiile maestrului abia dupa 1950.
Fascinat de zbor, a realizat studii amanuntite ale zborului pasarilor, apoi numeroase planuri ale unor "masini de zburat", cum le numea, inclusiv un proiect de elicopter. Acesta avea sa fie propulsat de eforturile a patru oameni, dar nu ar fi putut functiona pentru ca tot corpul ar fi trebuit sa se roteasca. In acelasi registru a realizat si proiectul unui deltaplan. Pe 3 ianuarie 1496 a testat fara succes o asfel de inventie. In 1502 a realizat schita unui pod urias, un proiect realizat pentru Sultanul Constantinopolului. Chiar daca a fost inca o idee ramasa in stadiu de proiect, in 2001 a fost construit in Norvegia un pod similar, chiar daca la o scara mai mica.
Leonardo da Vinci era fascinat si de arme si inventii militare, iar in carnetele sale se gasesc numeroase planuri, intre care mitraliere, un precursor al tancului de astazi, diverse tipuri de bombe. Acest interes pare cu atat mai straniu cu cat mai tarziu artistul avea sa condamne vehement razboiul. A creat si planurile pentru un submarin, pentru un precursor al calculatorului mecanic, o masina propulsata de forta unui mecanism cu arcuri. In anii petrecuti la Vatican s-a gandit si la posibilitatea de a capta energia solara, folosind un sistem de oglinzi concave pentru a incalzi apa. Chiar daca majoritatea acestor inventii, considerate fanteziste in epoca, nu au fost construite, Leonardo avea sa inspire postum numerosi inventatori. Mai mult, unele din aceste proiecte au fost construite in secolul XX, cu sprijinul companiei IBM, fiind astazi expuse la Muzeul Leonardo da Vinci de la Chateau du Clos Luce din Amboise.
Insemnarile artistului-inventator pot fi impartite in patru sectiuni : arhitectura, elemente de mecanica, pictura, anatomie. Aceste "carnete", cum sunt cunoscute astazi, au fost initial foi razlete, de diferite tipuri si dimensiuni, ajunse dupa moartea artistului in posesia numerosilor sai prieteni.
De aici aveau sa ajunga de-a lungul secolelor in colectiile unor biblioteci si muzee din intreaga lume : Luvru, Biblioteca Nacional de Espana, Biblioteca Ambrosiana din Milano, British Library. British Library a fost si prima institutie care a oferit acces online la documentele din depozitele sale.
Singura lucrarea stiintifica a lui da Vinci care se afla inca intr-o colectie particulara este "Codex Leicester", cumparata de Bill Gates. Lucrarea este expusa o singura data, in fiecare an, intr-un oras ales de proprietar, atragand ca un magnet vizitatorii.
Ramane un mister de ce Leonardo nu a publicat aceste insemnari in timpul vietii. Potrivit expertilor, artistul considera ca aceste note sunt un jurnal personal, care nu trebuia sa intereseze pe nimeni altcineva. Mai mult, se temea ca unele dintre inventiile sale - cum erau tancul sau mitraliera - sa nu fie folosite intr-un mod iresponsabil.
Tocmai de aceea aceasta adevarata comoara avea sa ramana ascunsa in arhive pana in secolul XIX, adaugand un plus de mister personalitatii sale. Alta descoperire recenta a readus insemnarile in atentia publicului. In ianuarie 2005 a fost identificat in sfarsit faimosul laborator secret al lui Leonardo - despre care se credea ca este doar o legenda - intr-o manastire aflata in centrul Florentei.
