Ierarhizarea a fost realizată în baza percepţiei respondenţilor. Bucureştiul şi cele şase judeţe din centrul ţării sunt urmate de regiunile de dezvoltare Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş), Nord-Est (Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău, Vaslui), Sud-Est (Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa), Sud-Vest (Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj), Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj) şi Sud (Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman).
Realizatorii studiului au apreciat că populaţia (în ciuda faptului că în unele discursuri instituţiile culturale sunt catalogate drept "povară" sau "marfă nevandabilă") simte utilitatea punctelor de distribuţie a bunurilor culturale. Respondenţii au declarat, mai ales, că doresc să aibă posibilitatea de a citi presa, de a achiziţiona rechizite pentru copii sau de a copia acte. Ei au cerut, de asemenea, puncte de distribuţie a culturii scrise (chioşcuri pentru ziare, librării, biblioteci).
Răspunsurile au infirmat percepţia că internetul înlocuieşte ziarul: 81,2% dintre cei care s-au declarat utilizatori de internet au apreciat ca necesare chioşcurile, 78,8% - librăriile, iar 70,5% - bibliotecile.
Consumul privat de bunuri culturale este dominat, în continuare, de televizor şi de radio, iar calculatoarele au dobândit o pondere mai însemnată (o treime din populaţie are acces la computere).
În medie, o familie în România cheltuieşte 45 de lei pentru cultură. 11% dintre cei care au răspuns însă nu cheltuie niciun leu, 6% - 10 lei, 5% - 25 de lei, 5,2% - 30 de lei, 7,5% - 50 de lei, iar 5,3% - 100 de lei. Peste 40% dintre cei chestionaţi au refuzat să răspundă la această întrebare.
15% dintre respondenţi au declarat că nu au în casă nicio carte, iar 22% au precizat că deţin mai puţin de 20 de volume. 16% au 21-50 de cărţi, 18% deţin 51-100 de cărţi, 18% au între 101 şi 500 de volume, iar 6% au peste 500 de cărţi.
Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a precizat că pentru a creşte consumul de cultură este necesară atât îmbunătăţirea calitativă a anumitor produse, dar mai ales o dezvoltare pe "orizontală".
În acest context, a declarat că, miercuri, va prezenta Guvernului etapizarea programului naţional pentru reabilitarea căminelor culturale de la sate. Acesta beneficiază de o finanţare de 400 de milioane de euro (100 de milioane de euro proveniţi de la bugetul de stat, iar 300 de milioane de euro proveniţi din fondurile comunitare), urmând ca primele sale rezultate să poată fi constatate la finele acestui an, a mai declarat Iorgulescu.
Barometrul a fost finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, fiind realizat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii şi de Metro Media Transilvania. El a fost întocmit în lunile noiembrie-decembrie 2006, având o marjă de eroare de plus/minus 2,9%. Studiul s-a efectuat pe un eşantion de 1485 de subiecţi, cu vârste de peste 15 ani.
