Incursiune in lumea Stiintei si a marilor inventii ce au marcat secolul XX

Recent deschisa la Buzau, expozitia Muzeului Tehnicii este o excelenta incursiune in lumea stiintei, a marilor inventatori romani, din pacate prea putin cunoscuti si recunoscuti pana si de conationali. Pe langa tranzistoare, radiouri sau masini de scris, exponate privite ca niste adevarate relicve de cei tineri, dar care trezesc nostalgii celor care isi mai amintesc de perioada comunismului, expozitia exceleaza la capitolul informatie.

Astfel, in jur de 10 panouri sunt dedicate unor mari personalitati romanesti care au revolutionat la nivel mondial stiinta. Inventia romanilor, Nobelul strainilor Interesante sunt imaginile document, dar si povestile lor, de multe ori nedrepte si asta pentru ca unora nu le-a fost recunoscuta munca. Mai mult, cercetarile lor au fost folosite de oameni de stiinta straini rasplatiti ulterior cu Premiul Nobel.

Este vorba despre fiziologul roman Nicolae Constantin Paulescu, de numele caruia se leaga cea mai importanta descoperire medicala a secolului XX - insulina. In 1921, romanul publica in revista „Archives Internationales de Phynologic“ cercetarile sale care aveau ca rezultat hormonul antidiabetic elaborat in pancreas, numit de el „pancreatina“.

In acelasi an insa, canadienii Grant Banting si Colin Munro Mac Leod anuntau descoperirea insulinei si in 1923 primesc Nobelul. Un caz similar amintit in expozitia de la Muzeul Judetean Buzau este cel al Stefaniei Maracineanu, descoperitoarea radioactivitatii artificiale, pentru care in 1935 Frederic si Irene Joliot Curie obtineau Premiul Nobel. Brevetul pentru „condeiul portaret“ In aceeasi expozitie mai sunt prezentate realizarile altor mari oameni de stiinta romani, precum Emil Racovita (creatorul unei noi stiinte - biospeologia, si unul dintre primii biologi din lume care s-a ocupat de etologia animala) - in dreptul caruia este prezentata fotografia facuta in expeditia navei „Belgica“ (1897-1899) in Antartica, alaturi de celebrul Amundsen; Petrache Poenaru - inventatorul primului toc cu rezerva de cerneala (precursorul stiloului), „condeiul portaret“, sau Elie Radu, cel ce a proiectat Uzina Electrica Sinaia, functionabila si dupa mai bine de 100 de ani. Alt om de stiinta roman putin cunoscut este Augustin Maior, cel care in 1907 a realizat pentru prima data in lume telefonia multipla, transmitand cinci mesaje simultan pe o linie telefonica cu circuit de fier. Un capitol distinct al expozitiei este dedicat marilor inventatori in domeniul aviaticii, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, Traian Vuia, ale caror machete si schite se afla in patrimoniul Muzeului Tehnicii din Bucuresti. Privita per ansamblu, expozitia deschisa la muzeul buzoian, pana la sfarsitul acestei luni este un bun prilej pentru cadrele didactice buzoiene de a oferi elevilor o lectie unica de istorie a stiintei si a marilor inventatori romani. Cristian IONESCU