Inaugurarea expozitiei marelui artist roman Horia Damian prilejuita de implinirea a 96 de ani de la nasterea sa. Marti 27 februarie, orele 19, Strada Piata Amzei nr. 5
Cu 96 de ani in urma, la 27 februarie 1922 se nastea la Bucuresti Horia Damian, pictor prodigiu inca din adolescenta, admirat de marii colectionari ai epocii, printre care K.H. Zambaccian, care-i aseza lucrarile alaturi de clasicii artei noastre din celebra sa colectie: Andreescu, Luchian, Petrascu.
La 15 mai 1946, in varsta de 24 de ani, Horia Damian sosea la Paris cu o bursa de studii pe care i-o obtinuse de la Institutul Cultural Francez pictorul Jean Al. Steriadi, admirator al sau.
La Paris avea sa se desfasoare prodigioasa activitate a acestui inegalabil maestru desenator, pictor, sculptor care, in 1951, avea sa-si defineasca propriul limbaj, propria viziune asupra sensului artei, al sacralitatii pe care aceasta e chemata s-o exprime, al monumentalitatii. La Paris avea sa se stinga, nonagenar.
In contextul ignorarii actuale a valorilor fondatoare ale culturii romanesti, si ale culturii in general, expozitia de fata capata o semnificatie extraordinara, unica.
Nimeni in lume nu poate evoca personalitatea si opera lui Horia Damian asa cum o face criticul si istoricul de arta Radu Varia, caruia ii datoram acest eveniment, si care acum cinci decenii, in 1968, prefata la Galeria Stadler din Paris expozitia de ”constructii“ ale lui Damian. Tot atunci, Radu Varia avea sa ia initiativa temerara, incununata de succes, a prezentarii creatiei artistului in marile muzee ale lumii, continuata timp de peste patru decenii: Muzeul de Arta Moderna al Orasului Paris, The Solomon R. Guggenheim Museum din New York, Muzeul Ludwig din Aachen, Muzeul de Arta Moderna din Rio de Janeiro, Bienala de la Sao Paulo, Bienala de la Venetia, Muzeul National de Arta Moderna din Paris - Centrul Pompidou, si altele.
Pentru prima oara, datorita exceptionalelor interpretari ale semnificatiei si originalitatii acestor opere, pe care ni le ofera Radu Varia, publicul nostru va putea admira si intelege in sfarsit parcursul Damian, de la o capodopera din adolescenta pana la viziunea arhitecturala si cosmogonica a artistului, acest “mare solitar al secolului 20”.
