Manifestarea a avut loc în Aula Universităţii şi la ea au luat parte nume de seamă ale culturii româneşti actuale, dar şi studenţi, masteranzi, doctoranzi. 15 centre universitare au onorat invitaţia lui Andrei Bodiu, decan al Facultăţii de Litere Braşov şi organizator al evenimentului. Astfel, la întâlnire, printre alţii, au fost prezenţi Mircea Martin - renumit critic literar, de la Universitatea din Bucureşti, Sanda Cordoş - scriitor şi critic literar, reprezentant al Universităţii Babeş-Bolyai”, Luca Piţu - eseist, cadru didactic al Universităţii Al.I. Cuza” Iaşi, Ligia Timar - redactor la revista „Vatra”, Târgu Mureş, Alexandru Chira - artist plastic, Bucureşti.
Simpozionul s-a desfăşurat pe două secţiuni. În prima parte, de dimineaţă, după cuvântul de deschidere al decanului Facultăţii de Litere, Andrei Bodiu, revista „Vatra” a prezentat numărul omagial Gheorghe Crăciun. Au urmat apoi secvenţele de portrete realizate de către cei care l-au cunoscut, de cei care i-au fost prieteni şi de cei cu care a colaborat.
După amiază, Colocviului a continuat pe două linii. Una a adus în discuţie personalitatea lui „Gheorghe Crăciun – prozatorul”, iar cea de-a doua l-a prezentat pe „Gheorghe Crăciun, teoreticianul, eseistul, criticul şi publicistul”.
Andrei Bodiu ne-a declarat că: „această manifestare se vrea o comemorare a celui ce a fost Gheorghe Crăciun, acum când se împlineşte aproape un an de la dispariţia sa (n.r. -Gheorghe Crăciun a murit pe 30 ianuarie 2006). Colocviul se vrea începutul unei tradiţii de acest gen în istoria Facultăţii de Litere. Vom organiza un asemenea colocviu o dată la cinci ani.”
Cine a fost
Gheorghe Crăciun?
Născut la 8 mai 1950, în comuna Tohanu Vechi, judeţul Braşov, Gheorghe Crăciun (foto) a absolvit liceul la Sighişoara, apoi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. În timpul facultăţii frecventează cenaclul studenţesc de proză „Junimea”, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu, şi în anii 1970-1973 înfiinţează revista de perete şi cenaclul „Noii”, alături de colegii săi de generaţie Gheorghe Ene, Ioan Flora, Ioan Lăcustă, Constatin Stan, Sorin Preda.
Devine profesor de literatură română în comuna Nereju şi apoi în Tohan Blocuri. Din 1990 este profesor la nou înfiinţata Facultate de Litere a Universităţii din Braşov şi doctor în Litere la Universitatea din Bucureşti, în 2000, cu o teză despre dimensiunea tranzitivă a poeziei moderniste şi postmoderne din România.
Debutează editorial în 1982 cu romanul „Acte originale. Copii legalizate”. Alte romane publicate: „Compunere cu paralele inegale”, „Frumoasa fără corp”, „Pupa russa”. Au urmat numeroasele contribuţii ca teoretician: „Introducere în teoria literaturii”, „În căutarea referinţei”, „Aisbergul poeziei moderne”, „Trupul ştie mai mult”. A fost inclus în antologia „The Phantom Church and Other Stories from Romania“, publicată în 1996 în Statele Unite.
De asemenea, a fost tradus în Franţa, la Editura Maurice Nadeau („Composition aux paralleles inegales” în 2001), volum distins cu Premiul Jean François Caillé al Societăţii Traducătorilor Francezi. Romancier, eseist şi teoretician literar, era unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai literaturii române contemporane. Figură marcantă a generaţiei optzeciste, este unul dintre cei mai importanţi prozatori, nu numai în generaţia lui, ci în întreaga literatură română postbelică. Director editorial la Paralela 45, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, Gheorghe Crăciun a primit numeroase premii literare româneşti.
