In luna iunie a anului 1530, imparatul Francis I al Frantei a facut din ale sale bijuterii regale proprietatea coroanei statului. In timp ce se afla in Bordeaux, in drumul sau pentru a-si intalni mireasa, pe Eleanor a Austriei, sora imparatului Charles V, Francis a dispus, printr-o scrisoare brevet, infiintarea Trezoreriei Bijuteriilor Coroanei, dand statului o parte din diamantele sale dintre cele mai valoroase, cu conditia ca, de fiecare data cand se va schimba suveranul statului, sa fie facut un atent inventar asupra acestora. Colectia initiala continea sase bijurerii in valoare de aproximativ 700.000 $.
Desigur ca Francis a pastrat multe piese pentru sine, insa colectia a crescut in mod constant incepand de atunci, adunand, de-a lungul timpului, cadouri si mosteniri de la Mazarin, Ludovic XIV (Diamantul albastru), Ludovic XV (Diamantul regent), si devenind o scurta expunere a istoriei Frantei.
De-a lungul timpului, bijuteriile coroanei Frantei au trecut prin mai multe vicisitudini. Un numar de pietre pretioase au constituit, la momente diferite din istoria Frantei, garantie pentru imprumuturile pe care tara le-a avut fata de Italia. Se spune chiar ca, in anul 1588, in timpul domniei lui Henry III, toate bijuteriile au disparut din trezoreria regala. Henry IV s-a straduit sa readune podoabele raspandite, insa abia in timpul lui Ludovic XIV colectia a devenit cu adevarat importanta.
Bijuteriile coroanei au fost expuse in Garde-Meuble, fiind accesibile publicului vizitator. In camera in care au fost depozitate s-a patruns in cinci seri succesive, fie din neglijenta paznicilor, fie in urma colaborarii acestora cu vreo banda de hoti, furtul fiind descoperit abia atunci cand mai ramasesera pietre pretioase in valoare de 100.000 $.
Multe dintre cele mai valoroase piese din colectia bijuteriilor coroanei au fost, in orice caz, descoperite si recuperate ulterior. Atunci cand a devenit imparat, Napoleon I, a facut eforturi mari pentru a imbogati colectia, achizitionand pietre pretioase in valoare de aproximativ 1.200.000 $. La fel si succesorii sai, au adaugat alte si alte podoabe, cu diferite ocazii.
In timpul Revolutiei Franceze, in anul 1791, a fost realizat un inventar al bijuteriilor coroanei, printr-un ordin al Adunarii Nationale. Ludovic XIV a fost cel care a stabilit prezentul “domiciliu” al acestor bijuterii la Galerie d’Apollon, in cadrul Muzeului Louvre si, desi majoritatea pieselor au fost imprastiate in timpul Revolutiei, multe dintre ele se afla astazi acolo. Asa cum sunt: coroana regelui Ludovic XV, desi ii lipsesc pietrele, coroana lui Napoleon, sabia de incoronare incrustata cu diamante a lui Charles X, facuta din pietre, majoritatea prezervate in trezoreria statului din ordinul lui Napoleon – bijutierul care a executat aceasta piesa a fost Frederic Bapst. Una dintre cele mai somptuoase piese din colectie este caseta pentru brose, confectionata de catre Alfred Bapst in anul 1855 pentru imparateasa Eugenie.
Bijuteriile Coroanei Franceze sunt reprezentate de o colectie de coroane, diademe si podoabe care au constituit si inca mai reprezinta simboluri ale regalitatii si care au fost purtate de regii si reginele Frantei.
Diamante celebre in colectia bijuteriilor coroanei Frantei:
Printre cele mai renumite diamante din colectie se numara: Diamantul Sancy, care a facut candva parte dintre bijuteriile coroanei Angliei, Diamantul regal albastru si Diamantul Regent.
Sancy are 55,23 carate si se distinge prin culoarea sa galbena. Provenienta pietrei este si in ziua de azi neclara insa se presupune ca a fost fabricata in India. Sancy a devenit foarte popular atunci cand regele Henry III a decis sa il foloseasca ca piatra decorative in coroana sa. Diamantul a fost transmis din generatie in generatie. Henry IV a fost cel care l-a folosit pentru a garanta cheltuielile efectuate in vederea formarii unei noi armate. Diamantul, trimis ca garantie, nu a ajuns insa la destinatie, fiind gasit in stomacul unui mesager mort. Ulterior, Sancy a trecut prin mainile mai multor regi, atat englezi, cat si francezi, sfarsind in muzeul Louvre.
Felul in care a fost tratat diamantul Regent demonstreaza atitudinea familiei regale franceze fata de bijuteriile coroanei. In timp ce pentru regele Ludovic XV el a reprezentat piatra centrala a coroanei, pe care a purtat-o in ziua incoronarii sale ca rege, in februarie 1723, Maria Antoinette, sotia regelui Ludovic XVI l-a purtat la o palarie din catifea neagra.
Diamantul Regent a devenit faimos atunci cand Napoleon a decis sa-l foloseasca pentru a-si decora sabia. Impresionanta piatra de 140, 64 carate provine din mina Golonda, situata in India. In 1792, toate bijuteriile familiei regale franceze au fost date disparute, printre care si diamantul Regent. Napoleon a recuperat piatra in 1801. Bonaparte a avut doua sotii, a doua fiind Ducesa de Austria. Dupa moartea sotului sau, ducesa s-a intors in tara sa natala, iar diamantul a fost cedat familiei regale austriece. Ulterior, piatra a fost readusa in patrimoniul francez, unde se afla si in momentul de fata, mai exact la muzeul Louvre.
Furtul bijuteriilor coroanei din timpul Revolutiei Franceze
Bijuteriile coroanei regale au fost furate in anul 1792, cand Garde Meuble (trezoreria regala) a fost asaltata de protestanti. In final, majoritatea bijuteriilor au fost recuperate, mai putin diamantul Sancy si Diamantul regal albastru, care au fost gasite cativa ani mai tarziu. Se crede ca Diamantul regal albastru a fost retaiat, fiind astazi cunoscut sub denumirea de Diamantul Hope. Acesta a devenit celebru din cauza faptului ca a purtat ghinion tuturor proprietarilor sai. De-a lungul timpului, cei care aui purtat diamantul Hope au trecut prin experiente neplacute: sinucideri, despartiri si divorturi, decesuri, accidente etc.
