Franta, ca si Italia, este probabil tara cu cea mai bogata aristocratie antica si, in acelasi timp, cu cea mai mare cerere de bijuterii. Probabil mai mult decat Italia, Franta se mandrea cu a sa clasica traditiae in domeniul bijuteriilor. Marile firme vechi, care isi revendicau perfectiunea erau, prin urmare, suspicioase vizavi de neobositele idei moderne, care, cu certitudine, nu erau perfecte. Cele cinci magazine de top din Parisul secolului al XVII – lea: Place Vendome-Boucheron, Cartier, Chaumet, Mauboussin si 
Van Cleef&Arpels – se grupasera intr-un soi de elita, sub denumiera de: La Houte Joaillerie de France. Impreuna reprezentau, intr-adevar, o uimitoare continuitate a istoriei (cel mai vechi dintre ele, Chaumet, fusese infiintat in anul 1780) si o orbitoare bogatie de pietre. Acest grup obisnuia sa reprezinte o unitate monumentala. In iunie 1970 situatia s-a schimbat brusc. Pierre Chaumet, tanarul conducator al firmei cu acelasi nume, a clatinat Parisul cu un nou magazin excentric – L’Arcade, deschis in Place Vendome, vizavi de fabulosul sau sediu central. Si astfel, dupa cum titra o revista germana de moda, “viitorul deja a inceput”.
Casa Chaumet, infiintata in anul 1780, cu sediul in Place Vendôme, Paris isi intampina vizitatorii cu portretul celei de-a doua sotii a lui Napoleon, imparateasa Marie Louise de Habsburg-Lorrainem, care, in tablou, este infatisata purtand bijuterii marca Chaumet, executate special pentru ea, de catre fondatorul firmei, Marie-Etienne Nitot. Ulterior, firma a fost gestionata de fratii Chaumet: Jacques si Pierre. In anul 1987 devine falimentara, avand o datorie restanta de 1.4 miliarde de fraci, aproximativ 200 de milioane de dolari, care, la acea vreme, reprezenta suma echivalenta a opt ani de venituri. Cea mai mare parte a datoriilor reprezentau rezultatul speculatiilor cu privire la pretul diamantelor, urmata de o scadere brusca a valorii acestora. Cei doi frati au fost gasiti vinovati de desfasurarea de activitati bancare ilegale, deoarece deschisesera conturi bancare pentru clienti de la compania lor, promitandu-le un profit mare. Unul dintre clientii lor era renumitul ministru al justitiei franceze de atunci – Albin Chalandon. Potrivit dreptului penal al Frantei, fratii Chaumet au fost gasiti vinovati de “frauda, abuz de incredere si exercitarea de activitati bancare ilegale” si au fost condamnati la 4, respectiv 5 ani de inchisoare printr-un verdict dat in decembrie 1991. Sentinata a fost ulterior comutata la 6 luni.
In aceste conditii, afacerile casei Chaumet au fost preluate in anul 1987 de catre Investcorp. Compania a pierdut 10 milioane de franci in anii 1195-1997, devenind profitabila din nou in 1998 si inregistrand un venit de 280 de milioane de fraci. In octombrie 1999 a fost cumparata de LVMH. Dupa o incercare nereusita de a patrunde pe piata americana la sfarsitul anilor 1990, compania va deschide magazine in Asia pentru a alimenta cresterea veniturilor.
Cartier a fost infiintata in Paris in anul 1847 de catre Louis-François Cartier. In 1874, fiul sau, Alfred Cartier, a preluat conducerea administrativa a companiei, insa fiii acestuia: Louis, Pierre si Jacques, sunt cei responsabili pentru stabilirea numelui brandului Cartier la nivel mondial.
In anul 1904, pionierul aviator brazilian Alberto Santos-Dumont s-a plans prietenului sau Louis Cartier de lipsa de fiabilitate si impractibilitatea ceasului de buzunar in timpul zborului. Cartier a conceput un ceas de mana plat cu rama. Acest ceas a fost utilizat cu succes nu numai de Santos-Dumont, dar si de o multime de alti clienti ai lui Cartier. Astfel, din acest design atemporal, s-a nascut “Santos” – primul ceas bratara pentru barbati (Patek Phillipe a fost cel care a conceput primul ceas de mana, insa pentru femei).
Louis a pastrat responsabilitatea pentru sucursala din Paris, mutandu-se pe Rue de la Paix, in anul 1899. El este autorul unora dintre cele mai faimoase modele promovate de companie, cum ar fi ceasurile misterioase (un tip de ceas cu cadran transparent, denumite astfel deoarece marcajele lor sunt ascunse), modernele ceasuri bratara si modelele exotice-orientaliste Art Deco, inclusiv bijuteriile colorate “Tutti Frutti”.
In anul 1907, Cartier a semnat un contract cu Edmond Jaeger, care a fost de acord sa devina furnizorul exclusiv al ceasurilor Cartier. In acest timp, Cartier si-a deschis reprezentante in Londra, New York si St. Petersburg si a devenit rapid unul dintre cele mai de succes firme de bijuterii, si, in mod deosebit, de ceasuri. Introducerea modelelor Baignoire si Tortue (ambele sunt produse si astazi) a avut loc in anul 1912, urmate fiind de debutul modelului Tank (1917), conceput de Louis Cartier si inspirat de masinile de razboi nou introduse pe frontul de vest. Si aceasta linie de ceasuri a supravietuit, cu peste 30 de varietati in prezent, care sunt produse incepand de la debut.
Pierre Cartier responsabil de sucursala de la New York, infiintata in anul 1909, s-a mutat incepand din 1917 in locatia valabila si astazi de pe 653 Fifth Avenue, intr-un conac construit in stil neo-renascentist, conceput de catre arhitectul C.P.H. Gilbert.
La momentul actual Cartier detine peste 200 de magazine in 125 de tari din intrega lume.
Van Cleef&Arpels.In anul 1896, Esther Arpels, fiica lui Salomon Arpels – un comerciant de pietre pretioase, s-a casatorit cu Alfred Van Cleef, a carui familie se ocupa cu negustoria in Parisul secolului al XIX-lea. In acelasi an, Alfred Van Cleef si Salomon Arpels stabilisera sa-si deschida o companie care sa se ocupe cu realizarea si comercializarea bijuteriilor. In anul 1906 cei doi inregistreaza marca “Van Cleef & Arpels” si isi deschid un butic pe strada Vendôme, nr. 22. Imediat dupa deschidere li se alatura fratii Estherei, Salomon, Jules si Louis Arpels. Alfred Van Cleef a murit in 1938 si a lasat afacerea pe mana fiicei sale, Renée Rachel Puissant. Din 1909 pana in 1939, Van Cleef & Arpels a prosperat, deschizandu-si buticuri in statiuni de vacanta celebre, cum ar fi: Deauville, Le Touquet, Nisa sau Monte-Carlo.
Treptat, o a doua generatie se alatura afacerii incepute de Alfred Van Cleef si Salomon Arpels. In anul 1942, familia Arpels a emigrat in America, deschizand primul magazin in New York, pe 5th Avenue. Mai tarziu Van Cleef & Arpels a devenit prima firma de bijuterii frantuzeasca care si-a deschis magazine in Japonia si China. De-a lungul anilor, firma a fost condusa intotdeuna de descendentii familiei Arpels, pana cand a fost achizitionata de catre Compagnie Financière Richemont S.A. in 1999. Prestigiul firmei provine dintr-o lunga lista de comisioane importante emise de curti regale sau imperiale, de magnati industriali si financiari, prin mijlocirea carora Van Cleef & Arpels a putut fi activa astazi in Europa si Statele Unite, dar si in Asia si Orientul Mijlociu.
Inca de la inceput, casa Van Cleef & Arpels a fost asociata cu evenimente care au marcat vietile printilor, regilor sau familiilor imperiale din intreaga lume, cum ar fi: Inalta Ateta Regala Don Antonio de Orléans sau Marele Duce Dmitri, in anii ’20; Printesa de Faucigny Lucinge, Baronul Thyssen, Ducesa de Windsor si Ducele de Westminster, in anii ’30; Regina Nazli si Regele Farouk ai Egiptului, Baronul James de Rothschild, Contesa de Rohan Chabot si d’Harcourt, 
Maharani de Baroda, Printesa de Réthy, apoi Regele Baudoin al Belgiei, Printesas von Turn und Taxis, Marchizul de Cuevas, Regina Sirikit a Tailandei, in anii ’50. In urmatoarele decenii, figuri la fel de proeminente au fost asociate cu marca Van Cleef & Arpels: Baronul Guy de Rothschild, Regina Spaniei, Printesa de Wales, Printul Rainier si Printesa Grace de Monaco, familia Aga Khan etc. Numeroase actrite preferau, de asemenea, bijuteriile Van Cleef & Arpels: Madeleine Carroll, Michèle Morgan, Marlene Dietrich, Ava Gardner, Audrey Hepburn, Sophia Loren, Liz Taylor, Claudia Cardinale, Romy Schneider, Brigitte Bardot, Catherine Deneuve, Charlotte Rampling, Chiara Mastroianni, Sharon Stone, Kristin Scott Thomas, Julia Roberts, Uma Thurman, Zhang Ziyi, Carole Bouquet, Diane Kruger, Scarlett Johansson, Sofia Coppola si multe altele. Si in randul canteretelor si dansatoarelor aceste podoabe aveau mare success, fiind purtate de catre celebritati, precum: Zizi Jeanmaire, Maria Callas, Lili Pons, Annie Lennox, Mariah Carey, Madonna, Sheryl Crow etc.
