Saxonia a avut cele mai bogate mine din Europa. Pana in secolul al 18-lea, insa, principii electori nu si-au aratat cu adevarat forta, in calitate de patroni de arta. Acest fapt a fost cauzat, in parte de faptul ca minele nu puteau fi exploatate cu eficienta inainte de inventarea unor instalatii adecvate. Un motiv serios al indreptarii atentiei catre arta a fost acela ca cel mai puternic dintre principii electori, Augustus cel Puternic, Frederick Augustus I al Saxoniei a fost, de asemenea, si regele Augustus II al Poloniei, dobandind, in acest fel, noi bogatii si o putere mai mare.
Inca din secolul al 16-lea, casa Wettin comisionase si cumparase deja bijuterii de la Jamnitzers, maestrii din Nuremberg si de la Elias Geyer, singurul artist notabil care a ajuns in Leipzig. Art Cabinet, infiintat in anul 1560, de catre ducele elector Augustus - poate primul de felul acesta din Germania - in contrast cu sistemul din Munchen, a reprezentat un amestec de curiozitati, inclusiv fosile si minerale, unelte si instrumente stiintifice. Electorii si regii Saxoniei au fost colectionari entuziasti de arta si au achizitionat sau dobandit, de-a lungul secolelor, comori de o valoare incomensurabila. Cu a sa colectie de piese de vitrina, electorul Augustus a fost cel care a pus bazele colectiei originale din Dresda, care s-a numarat printre cele mai remarcabile atractii din Europa secolului al 17-lea. Colectia a crescut rapid, atat ca numar, cat si ca varietate, incat au fost infiintate muzee speciale, in decursul secolului al 18-lea. Gratie acestor colectii de arta, intrate in posesia statului incepand din anul 1924, Dresda a devenit cel mai important oras detinator de muzee din Europa de astazi.
Muzeul Green Vault (Grune Gewolbe)din Dresda contine cea mai mare colectie de comori din Europa. Este parte din Castelul Dresda si a fost fondat de Augustus cel Puternic (August der Starke) in anul 1723. Acesta ofera o varietate unica si o colectie bogata de exponate din perioada baroca si pana in cea clasica. Numele muzeului provine de la prima sa camera, vopsita in culoarea verde. A fost complet refacut si redeschis in anul 2006, pe 1 septembrie. Contine noua camere, fiecare dintre ele avand o tema proprie de expozitie. In acest muzeu, Augustus a concentrat ceea ce reprezinta, probabil, cel mai sofisticat si remarcabil grup de piese din aur, facute vreodata de om: munca de o viata a unuia dintre cei mai mari mesteri ai istoriei bijuteriilor, Johann Melchior Dinglinger. El este cel care a conferit acestor comori o individualitate aparte.
Bijuteriile coroanei, folosite de regii saxoni ai Poloniei si memento-uri ale unor monarhi polonezi, cum ar fi: ceasca datand din secolul al 14-lea, a reginei Jadwiga a Poloniei, insusita ilegal de catre Frederick Augustus I, elector de Saxonia, sunt, de asemenea, expuse in Muzeul Grünes Gewölbe.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, trei dintre cele noua camere ale muzeului, au fost afectate serios de bombe, insa comoara in sine a fost pastrata in siguranta la Festung Konigstein. In anul 1945, armata sovietica a confiscat comorile din Dresda, inapoindu-le Republicii Democrate Germane in anul 1958.
Intrega colectie contine mai mult de 4000 de piese, dintre care aproximativ 1000 se gasesc la Neues Grünes Gewölbe, celelalte 3000 aflandu-se in originalul si istoricul muzeu Grünes Gewölbe. Din cauza spatiului limitat aici sunt prezentate numai cele mai importante si cele mai faimoase piese, majoritatea executate de catre Johann Melchior Dinglinger.
Una dintre cele mai importante statui din colectia muzeului este Mohr mit Smaragdstufe (Maur cu farfuria de smaralde), creatia lui Balthasar Permoser, din anul 1724. Statuia este decorata cu bijuterii si are o inaltime de aproximativ 64 de cm.
Der Hofstaat zu Delhi am Geburtstag des Großmoguls Aurangzeb (Palatul din Delhi al Mogulului Aurangzeb la ziua sa de nastere) reprezinta imaginatia monarhilor europeni cu privire la palatul arab din India. Este o piesa miniaturala care contine circa 150 de figuri umane si animale. A fost creata intre anii 1701-1708 si costa aproape la fel de mult cat un palat.
Diamantul verde din Dresda, un briliant verde de 41 de carate, a carui culoare este unica datorita stralucirii sale naturale. Aceasta piatra, in forma de migdala, reprezinta cel mai 
mare diamant de culoarea marului verde, din lume. Desi de origine indiana, diamantul nu a fost cunoscut pana cand Frederick Augustus II de Saxonia nu l-a achizitionat in anul 1743, la un targ organizat in Leipzig, contra sumei de 150.000 $. Montata intr-o elaborata brosa de umar, piatra a fost expusa, impreuna cu celelalte bijuterii ale coroanei in faimosul muzeu Green Vault. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost confiscata, impreuna cu alte bijuterii de pret, de catre rusi si redata muzeului in anul 1958.
Un alt diamant celebru, expus in renumitul muzeu este Sächsische Weiße (Albul Saxon), de 48 de carate. De asemenea, unic este si safirul de 648 de carate, un cadou al tarului Petru I al Rusiei.
Serviciul de cafea din aur, care contine cescute, farfurioare si boluri de zahar asezate pe o etajera in forma unei piramide elaborate, montata pe o cafetiera, toate din aur emailat, o piesa unica in Europa. Augustus a luat ansamblul finalizat cu el in Varsovia, de Craciun, in anul 1701, pentru a impresiona nobilimea polono-lituaniana, al carei conducator nominal a fost.
Dianabad (Baia Dianei) – un vas de calcedonie, lucrat in filigran, este sustinut intre coarnele unui cerb.
Obeliscus Augustalis, facut in anul 1722, care valoreaza foarte mult.
Juwelen-Garnituren – cea mai mare colectie de bijuterii din Europa; ele au reprezentatcererea de putere absoluta a monarhilor.
