Legenda spune ca bijuteria a avut ca prima victima un calugar budist. Acesta a furat diamantul, care tinea locul unui ochi al unei statui, care o reprezenta pe zeita Sita. Preotul a fost prins si torturat, murind in chinuri groaznice. Dupa care, bijuteria a fost furata din nou de catre Jean-Baptiste Tavernier, un vanzator francez de comori, care se pare ca l-a vandut regelui Ludovic al XIV-lea in anul 1668. Tavernier a plecat pentru a doua oara in India, la vârsta de 84 de ani, dar a murit pe drum. Diamantul albastru in forma de inima a fost purtat de catre amanta regelui, madame de Montespan, la o receptie data de casa regala. Ulterior reputatia acestei celebre doamne a scazut dramatic, si, odata cu ea, si cea a misteriosului diamant.
Un secol mai tarziu, Ludovic al XVI-lea daruieste diamantul Hope reginei Maria Antoaneta, o alta mare doamna cu o reputatie proasta, cauzata “Afacerii colierul furat” in care a fost implicata si care a condus la izbucnirea revolutiei. Maria Antoaneta a fost executata in luna octombrie a anului 1793. Inainte de a muri, ea i-a imprumutat diamantul prietenei sale, printesa de Lamballe, ucisa de multime in timpul revolutiei. Diamantul Hope a disparut odata cu cele doua femei, in timpul Revolutiei Franceze, nemastiindu-se nimic de el vreme de trei decenii.
Desigur ca bijuteria nu a fost cea care a declansat aceste tragedii, insa faptul ca cei care au interactionat cu celebrul diamant au murit fara un motiv anume sau au fost ucisi pe rand, a stranit si mai mult interesul publicului pentru misterioasa piatra si a incins spiritele speculante. Celebritatea lui a fost sporita si de notorietatea personajelor atinse de “blestem”, fiind vorba in special de figuri apartinand curtii regale. Diamantul a purtat ghinion, insa, si oamenilor de rand.
Dupa 30 de ani de la disparitie, dimantul Hope a reaparut in Olanda, taiat de la 67 la 44 de carate. Se afla in proprietatea unui bijutier din Amsterdam, numit Fals. Fiul acestuia a furat diamantul si si-a lasat tatal sa moara sarac, dupa care a dat diamantul unui francez - Beaulieu si s-a sinucis. Beaulieu l-a dus la Londra, unde a murit in imprejurari suspecte. Bancherul londonez Henry Thomas Hope a platit 18.000 de lire pentru el ai i-a dat numele lui. In familia acestuia a ramas vreme de 70 de ani, pana cand lordul Francis Hope s-a casatorit cu o actrita. Mariajul celor doi a fost un esec, iar sotia a prezis ca toti cei care vor intra in posesia diamantului Hope vor fi urmariti de ghinion. Si destinul a vrut ca prezicerea ei sa se adeveresca. Astfel, tot sirul celor prin mana carora a trecut blestemata bijuterie: lordul Francis, brokerul francez Jacques Colot, printul rus Kanitovski, bijutierul grec Simon Mantharides, sultanul turc Abdul Haidd si Abdul Bey au murit pe rand in conditii suspecte, au fost ucisi, aruncati in prapastie, impuscati sau detronati.
In ciuda numelui sau de bun augur, diamantul Hope (speranta) a facut numeroase victime, pe tot cuprinsul globului pamantesc. In cele din urma a trecut si Atlanticul, ajungand in mainile magnatului american al finantelor, Ned McLean, pentru suma de 154.000 de dolari. La scurt timp dupa ce a intrat in posesia controversatei bijuterii, in familia acestuia incep tragediile: fiul sau, Vicent moare intr-un accident de masina, iar a sa, in urma unei supraodze. Sotia lui cade, de asemenea, victima drogurilor si moare si ea intr-un azil. Nepotii sunt cei care mostenesc piatra pretioasa, nescapand nici ei de blestem. Astfel: Evalyn, una dintre nepoate, este gasita moarta la vasta de 25 de ani, in apartamentul ei din Dallas.
Dupa oprirea sa in familia McLean, diamantul Hope este preluat, in anul 1947, de catre giuvaergiul newyorkez Harry Winston, care il cedeaza muzeului Smithsonian unsprezece ani mai tarziu. Inainte de a intra in posesia celebrului muzeu, insa, bijuteria a mai facut cateva victime: postasul care a prelua coletul pentru a-l trasporta catre muzeu, James Todd, etse lovit de un camion si ramane infirm de un picior, sotia acestuia sufera un atac de inima, iar casa ii este incendiata.
Valoarea actuala a acestui diamant, considerat ca fiind purtator de ghinion, este estimata in jurul cifrei de 250 milioane de dolari. Toate legendele legate de el au fost adunate de catre Charles Berlitz si publicate in lucrarea "Fenomenele stranii ale lumii".