Regina Maria…cleptomana?
Aceasta pare a fi consecinta pasiunii exagerate pentru bijuteriile si obiectele de arta colectionate de-a lungul ascensiunii sale controversate. Notoria achizitie a bijuteriilor Romanov este tesuta de intriga si scandal. Atunci cand imparateasa Rusiei, Maria Feorodovna, sora reginei Angliei Alexandra, a scapat din Revolutia ruseasca a adus cu ea ultimele parti ale unei colectii impresionante de bijuterii nemaiintalnite in lume. Dupa moartea acesteia, cele doua fete ale sale au dorit sa vanda bijuteriile pentru a se putea intretine apeland la ajutorul regelui George Filip V. Insa, regina Maria a profitat de boala subita a regelui si s-a oferit sa platesca jumatate din pretul real al bijuteriilor. Se pare ca nu a platit nici macar valoarea propusa initial urmand ca ulterior Regina Elisabeta sa achite datoria in cinstea descendentilor marilor ducese pe care regina Maria le-a inselat.
Un caz cel putin la fel de suspicios a fost mituirea amantei fratelui reginei Maria pentru returnarea emeraldelor de Cambridge, castigate initial la loteria din anul 1800, trecand de la Augusta de Cambridge, posesoarea acestora, la mama reginei Maria si in final ajungand la fratele acesteia, printul Frank.
Un alt caz a fost capturarea a ceea ce urma sa devina cea mai renumita brosa din lume. Diamantul Cullinan de 3025 karate a fost taiat in doua mari cristale si 100 bucatele de diamant, redate ulterior Coroanei. Interesant este ca in anul 1910, Inaltul Comisionar al Africii de Sud a cumparat cele 102 diamante si le-a daruit reginei Maria, cunoscute pana in ziua de astazi sub denumirea de «Granny’s chips», intrand astfel in posesiunile personale ale reginei.
Bijuteriile din spatele povestii de dragoste dintre Ducele si Ducesa de Windsor …
In spatele idilei dintre ducele de Windsor si americanca Wallis Simpson se ascund motive deloc romantice. Edward al VIII, indragostit intr-atat de aceasta femeie mai putin celebra si deloc acceptata de familia regala (se zvonea ca ar i-ar fi daruit lui Wallis bijuteriile familiei regale, destinate viitoare Regine), incat va renunta la tron, a fost se pare, lovit inca o data de fatalitate. Femeia pe care a iubit-o indragea din pacate, mai mult bijuteriile regale decat pe duce. Chiar daca sotul ei a fost numit guvernator de Bahamas faptul ca au fost nevoiti sa traiasca in exil in Franta, a nemultumit-o pe Wallis intr-atat incat Edward a trebuit sa rascumpere frustrarea ducesei prin nijuterii, cum a fost: bratara incrustata cu o multime de cruci din gem-uri. Mania pentru lux a ducesei, exacerbata de ideea unui fizic ciunt (degetele sale mari si urate) a dus la dezvoltarea unei adevarate obsesii pentru bijuterii ( Edward i-a daruit o cada din aur de 24 de karate).
Dupa moartea lui Wallis, avocatul sau a organizat o licitatie in care cele mai vandute bijuterii au fost : inelul de logodna (1,98 mil. $) din emerald de 19.77 karate si care a apartinut unui rege Mogul precum si un colier cu pandantive din perle pe care ducesa il purta la blugi, adjudecat de Kelly Klein (sotia renumitului designer american Kelvin Klein) pentru 4.82 mil $. Cusiguranta aceasta licitatie ar fi fost un soc inceredibil pentru Wallis, care, intreaga ei viata nu si-a manifestat intentia fata de nici cel mai neinsemnat gest de caritate.
Bijuteriile Esterhazy - minuni ale secolului al XIX-lea
Bijutriile Esterhazy au ramas in casa princiara timp de trei sferturi de secol. La sfarsitul secolului al XIX-lea , printul Nicholas Esterhazy a luat parte la ceremonia de incoronare a regelui Ungariei, Francis II. Pe atunci fiind capitanul a 24 de nobili si printi inferior in rang. Cu ocazia aceasta a purtat prima uniforma incrustata cu pietre pretioase. Toate piesele armurii erau acoperite de bijuterii. Splendoarea imaginii era remarcabila si astfel printul Esterhazy a devenit recunoscut in intreaga Europa pentru extravaganta costumatiei sale. Aceeasi opulenta a fost remarcata si la printul Paul Esterhazy, insa acesta, dupa moartea sa, a lasat in urma datorii uriase astfel ca prorpietatile sale au fost ipotecate iar bijuteriile personale vandute in contul creditorilor. Bijuteriile erau in numar de peste 5000 de briliante, unele de valori mari, iar altele formate din emeralde, rubine, topazuri si perle. Printre ornamentele deosebite se numara si un egrete din diamante pe care printul Nicholas il purta pe palaria sa de corsar pentru a inlocui pana clasica. Egretele cuprindea peste 5000 de diamante, sabia si scutul erau acoperite cu bijuterii rare iar cureaua era poate una dintre cele mai decorate elemente ale costumului, pavata cu diamante si perle de marimi si frumusete remarcabile. Se spune ca faimoasa haina Esterhazy l-ar fi costat pe print 100 lire de fiecare data cand o imbraca.
Printesa Charlotte de Monaco si iubitul sau: hotul de bijuterii
Rene Girier era unul dintre cei mai «iubiti» si notorii hoti ai erei post razboi in Franta, cunoscut si sub numele de Rene ‘La Canne’. Dupa cel de al 2-lea Razboi Mondial, acesta impreuna cu colegii sai, printre care Mad Pierrot, s-au specializat in jefuirea bancilor, vehiculeleor blindate, case de bijuterii, sfindand mereu politia. Surprinzator, nu folosea arme, devenind treptat un fel de Robin Hood. A fost prins de nenumarate ori insa a scapat de fiecare data. In final a fost prins iar printesa Charlotte a decis sa il ia sub protectia sa, obtinand astfel eliberarea acestuia. Pentru o perioada a fost soferul printesei dar apoi relatiile dintre cei doi s-au racit. Totusi s-a tint de cuvant si nu a mai comis crime, retragandu-se in nordul Frantei unde si-a trait restul vietii pana la varsta de 80 ani cand a decedat.
