Sub hapsburgi, Austria a fost, desigur, capitala lumii bijuteriilor si inca mai pastreaza comori inestimabile in muzeele sale. Desi obiceiurile impamantenite de-a lungul generatiilor sunt greu de depasit si cu toate ca austriecii sunt un popor conservator, ei s-au schimbat foarte mult incepand din anul 1945. Probabil ca cea mai importanta constributie la dezvoltarea artei bijuteriilor a avut-o Elizabeth Defner si sotul sau, Helfried Kodre, nascut in anul 1940 in Graz, care a fost, se pare, un autodidact.
Helfried Kodre este un pionier, exponent al artei contemporane austriece in domeniul bijuteriilor. Acesta a invatat mestesugul bijuteritului in anii ’60, in timp ce studia istoria artei si a lucrat la inceput alaturi de Elisabeth Defner, cea care ii era si sotie. De la jumatatea anului 1970, Kodre a abandonat pentru o vreme meseria de giuvaergiu, insa dupa o pauza destul de lunga, in care a predat la universitate, s-a reintors la vechea pasiune. La inceputul carierei sale de artist bijutier, piesele create purtau amprenta unui simbolism natural si reflectau aluziile organice. Din anul 1990 insa, odata cu intoarcerea sa, a abordat o estetica complet diferita: articulatia care nu este altceva decat ambivalenta, precizia modelelor si limbajul formal sunt principalele caracteristici ale acestei noi estetici.
Defner - Kodre, asa cum au fost ulterior cunoscuti, nu numai ca au contribuit, dar au si ridicat foarte mult stacheta in arta bijuteriilor, creand un adevarat sindrom al expozitiilor de arta in domeniu: mai multe expozitii in muzeele aflate de-a lungul Europei au condus la mai multa popularitate, la mai multa publicitate (mai ales in presa germana) si la o impresie generala, nu neaparat adevarata, creata strainilor, ca arta moderna a bijuteriilor reflecta un mod de viata prosper.Defner si Kodre, doar ei doi in micul lor butic din Viena – au beneficiat de onoruri in lumea artei, fiind prezenti, prin lucrarile lor, in numeroase colturi ale Europei. Au primit, de asemenea, distinctii si in cadrul unor cercuri mai largi si mai competitive: in anul 1970, de exemplu, cei doi au castigat premiul De Beers Diamonds International.
Mai traditional decat cei doi, Sven Boltenstern (http://www.boltenstern.com/) este un artist bijutier, de asemenea, din Viena. Acesta a lucrat vreme de zece ani in compania Hugler, lider de piata ca fabricant si comerciant, care avea opt mesteri in atelierele sale. Aici a devenit oarecum nerabdator in legatura cu gusturile conservatoare vieneze. El a declarat ca nu exista arhitectura moderna in Austria si nici scoli in care sa se predea mestesugul bijuteritului. A protestat impotriva acestor neajunsuri si a sugerat ca aceasta stare a culturii poate fi cauzata de faptul ca nu a mai ramas niciun evreu in urma programului nazist de exterminare. Sven a fost initial ucenic la firma unchiului sau, Godina, ulterior, in anul 1964 mai precis, deschizandu-si propriul atelier, in care mesterii sai executa bijuterii traditionale. 
S-a luptat cu incrancenare sa-si vanda piesele moderne in Graz (la Schulin), Linz si in strainatate. A primit trei premii internationale (Diamonds International Awards), in anii: 1965, 1967 si 1968. Cel mai spectaculos efort al sau s-a materializat la o prezentare de moda care a avut loc in Bonn si in Koln, unde a castigat o buna publicitate cu ale sale brasiere din aur; i-a luat trei saptamani sa le faca, cu intentia de a soca presa si de a se face remarcat.
O popularitate particulara au avut florile executate din pietre semi-pretioase, gravate de catre profesorul Stengl si fiii sai, din orasul austriac Zell am See.
Prima galerie austriaca avand ca subiect mestesugul bijuteritului a avut loc in anul 1969 si a fost initiata de catre tanarul mestesugar Manfred Stubhann in Sazburg.
