Desi arta bijuteriei este mai putin cunoscuta la azteci, marturiile referitoare la obiectele de podoba sunt numeroase. Vechile cronici pomenesc de tolteci – popor migrator din nord, de pe teritoriul actualului Mexic, care cunosteau mestesugul prelucrarii aramei, bronzului si aurului si practicau auraria. Dupa cucerirea spatiului mexican, aztecii au lasat populatiile bastinase sa se administreze singure, percepand tribut in diverse produse, pene de pasari tropicale (obiecte realizate din aceastea se afla astazi la muzeul de arheologie din Ciudad de Mexico, fiind considerate adevarate opere de arta), pietre pretioase, aur si argint.
In credinta aztecilor aurul si argintul erau considerate “excrementele zeilor”. La inceput, pentru confectionarea obiectelor de lux si a bijuteriilor, era folosita arama, existand mestesugari priceputi care lucrau si intarsi. Incrustatiile, executate pe mici bucati de piatra colorata, de jad sau de scoica, de metist sau de tucoaz, erau fixate cu clei vegetal pe un suport din lemn. Pietrele decorative astfel obtinute se aplicau apoi pe diferite podoabe. Celebrele masti aztece - mastile mortuare sau cele purtate de dansatori in timpul anumitor ceremonii religioase - aveau astfel de intarsii.
Era perioada cand bogatia afisata indica rangul pe care il poarta un individ, astfel ca nobilii azteci purtau colane de jad si smaralde, colane de care atarnau o multime de clopotei. Razboinicilor de grad inferior sau populatiei de rand nu ii era permisa nici macar o amuleta din pietre, aur sau pene rare.
Bataliile purtate de azteci pe campul de lupta erau spectaculoase datorita vesmintelor scanteietoare, confectionate din fire de aur si ornamentate cu pietre pretioase si cu pene multicolore. Reputatul istoric Kirckeberg mentiona ca nicio alta armata din lume nu a oferit un spectacol atat de fantastic precum astecii.
Incasii sunt renumiti pentru aurul lor. Poporul Chimu, care stapanea coasta oceanica pe o lungime de 1000 km., construise piramide in trepte, edificii publice, drumuri si fortificatii complexe si detinea numeroase obiecte din aur. De la acest popor, incasii, si mai tarziu spaniolii, au jefuit enorme cantitati de aur si argint. Aurul reprezenta pentru incasi “sudoarea soarelui”, iar argintul “lacrimile lunii”. Aceste doua metale existau din abundenta in regiunile locuite de ei, fiind utilizate, insa, numai in scopuri estetice.
Personaje importante ale statului incas, simbolizand bogatia, excelau prin utilizarea aurului. Suveranul purta vesminte de brocard, o mantie ornata cu placi de aur, pe piept, un mare disc de aur reprezentand imaginea soarelui si in urechi, cercei din aur enormi.
Templul soarelui – Cuzco – numit si casa de aur, datorita placilor din acest metal cu care era tapetat continea statuete ale idolilor incasilor, vase si alte obiecte ornamentale, toate confectionate din aur.
Bijuteriile purtate de maiasi, de azteci sau de incasi erau variate si frumoase. Fara a poseda cunostinte de prelucrare a metalelor, maiasii confectionau bijuterii din multe alte materiale. Barbatii maiasi purtau ornamente de nas, urechi si buze, executate din os, lemn, scoici si pietre, inclusiv din jad, topaz sau obsidian. Colierele, bratarile, inelele ornamentale purtate in jurul gleznei, articolele de acoperit capul erau facute din dinti de jaguar si de crocodil, din gheare de jaguar sau din pene. Femeile maiase, precum si copiii purtau cercei si coliere mai putin elaborate, din aceleasi materiale.
Spre deosebire de maiasi, aztecii si incasii isi perfectionasera mestesugul prelucrarii metalelor, ridicandu-l la rang de arta. Podoabele din aur si argint erau purtate alaturi de ornamentele confectionate din pene, scoici, piele sau pietre. Pentru azteci, legile in legatura cu ornamentele care putea fi purtate erau stricte si fortate. Astfel ca, numai reprezentantii regalitatii puteau purta vesminte decorative pentru cap si pene de quetzal (pasare cu pene verzi-albastre stralucitoare). Aceasta traditie atat de importanta pentru incasi a condus la aparitia unor vesminte decorative extrem de frumos tesute. Imparatii inca purtau elaborate palarii tesute cu fir de aur si decorate cu ciucuri de lana sau cu pene. Imperiul Inca a creat, de asemenea, decoratiuni complexe din pene, destinate barbatilor: banderole pentru cap, sub forma de coroane din pene, colane in jurul gatului sau invelitori pentru piept. In plus, barbatii bogaii purtau pandantive mari din aur si argint, pe care si le atarnau pe piept, discuri pentru par si incaltaminte, precum si centuri in jurul armelor în jurul lor sau in jurul mainii. Femeile incase se impodobeau pur si simplu cu un metal fixat de mantia lor, numit tupu. Capatul acestui metal era pictat sau decorat cu clopoti din aur, argint sau din arama.
