Pe Radu Portocala l-a dat realitatea afara de la Institutul Cultural Roman din Paris. Din scrisoarea sa de demisie reiese ca fostul director al ICR din capitala Frantei a constatat, dupa cateva luni bune de functionare, ca birocratia si dubla determinare a institutiei pe care o conduce, fata de Ministerul Afacerilor Externe si fata de ICR Bucuresti, ii ridica obstacole de netrecut. S-ar putea intelege de aici ca Radu Portocala nu avea nici o idee despre cum functioneaza un institut cultural, inainte de a accepta aceasta functie, si ca i-a trebuit vreme buna ca sa afle cui ii este el subordonat, ceea ce nu face cinste unui profesionist. Cat despre buget, fostul functionar ICR Paris nu are deloc dreptate: bugetele alocate trebuie sa aiba o baza, asadar intai se scriu proiectele si apoi vin banii pentru ele, scrierea de proiecte nefiind deloc "o munca inutila pentru o echipa care nu stie care sunt posibilitatile materiale pe care se poate bizui". E clar ca demisionarul pune carul inaintea boilor. Dar adevarul este ca Radu Portocala are dreptate cu anumite lucruri: cand spune ca birocratia ingreuneaza mult activitatea de peste granite a celor ce conduc institutele culturale romanesti, de exemplu. Poate sa para un detaliu, dar cand te lovesti zilnic de reguli contabilicesti stupide, despre care oameni si institutii din varii tari nici n-au auzit si pe care nici nu le vor aplica vreodata, iti poate trece cheful de a organiza evenimente. La fel, numarul de angajati ai unui institut cultural ar trebui pus in acord cu importanta strategica a locului in care ei functioneaza, fiindca una e sa "cuceresti" Parisul sau New Yorkul, cultural vorbind, alta e sa-ti faci drum prin peisajul cultural din Praga sau Budapesta. Un alt fapt in continuare bizar, dupa ani de discutii aride despre el, este dublarea activitatii culturale pe filiera ambasadelor, ceea ce dovedeste o lipsa de coerenta si de strategie a statului in intregul sau, in ceea ce priveste actiunea culturala orientata spre exterior.Toate aceste disfunctii ar fi putut fi reglate prin modificari la legea de functionare a ICR, pe care actuala echipa de conducere o acuza ca find incompleta si inoperanta la data instalarii sale, in 2005. In finalul strategiei noii echipe de conducere a ICR se precizeaza, dupa trecerea in revista a exact acelorasi probleme: "Intentionam deci sa declansam, prin parghiile legale adecvate, procesul de modificare a Legii 356/2003, in sensul coerentizarii actiunilor, prin aducerea institutelor in subordinea totala a ICR, impreuna cu fondurile necesare, administrate actualmente de MAE si, desigur, cu preluarea raspunderilor ce revin dintr-un astfel de proces." Strategia e gandita pentru perioada 2005-2008. A trecut deja primul an. cristina.modreanu@gandul.info
Cristina MODREANU